* În doar jumătate de an, creditele restante în lei s-au triplat, iar restanţele în valută s-au multiplicat de 14 ori! * Împrumuturile, ţinute pe linie moartă * Creditul de consum rămâne la putere * La economii, populaţia devansează agenţii economici * Strategii financiare în vremuri tulburi *
Efectele declinului economic, dar şi a schimbării politicilor bancare i-au determinat pe gălăţeni să-şi schimbe radical socotelile. Criza a „îngheţat” împrumuturile, fără a putea însă împiedica salturi uriaşe ale creditelor restante. Disponibilităţile la vedere au devenit mai puţine, însă în acelaşi timp a început să se dea mai multă atenţie economisirii.
Credite selective
Până la izbucnirea crizei economice eram obişnuiţi cu un volum în creştere al creditelor luate „doar cu buletinul”. Lipsa de lichidităţi, nesiguranţa mediului economic au determinat băncile să-şi schimbe radical strategia. „Motoarele” creditării merg la minim şi foarte selectiv.
Astfel, potrivit raportărilor BNR, dacă în octombrie anul trecut volumul total al împrumuturilor era de 4,1 miliarde lei, în aprilie anul acesta creşterea a fost de nici… 0,1 la sută! Se constată, totuşi, o scădere a creditelor în lei, de la 2,12 miliarde de lei la 1,98 miliarde de lei, şi o creştere a creditelor în valută, de la 1,98 miliarde de lei la 2,21 miliarde de lei.
În ceea ce priveşte distribuţia creditelor, în aprilie, agenţii economici devansau populaţia atât la împrumuturile în lei, cât şi la împrumuturile în valută. Astfel, „scorul” era de 1.011 milioane lei - agenţii economici la 970 milioane lei - populaţia, la creditele în moneda naţională, în timp ce la creditele în valută firmele au acumulat credite de 1.199 milioane lei, iar populaţia - 977 milioane lei.
Restanţe de milioane
La creditele restante, lucrurile nu stau deloc bine. În lei, datoriile neachitate ale gălăţenilor s-au triplat în jumătate de an, de la 22,5 milioane lei la 73,6 milioane de lei! În valută, situaţia este şi mai dramatică. Dacă în octombrie restanţele erau echivalentul în lei a trei milioane, în aprilie s-a ajuns la restanţe în valoare de 70,5 milioane lei!
În ceea ce priveşte destinaţia împrumuturilor, creditele de consum rămân la putere. La creditele în moneda naţională, dintr-un total de 970 milioane lei împrumutate de populaţie, 901 milioane lei au fost credite de consum, în timp ce numai 42 milioane lei au fost pentru locuinţe.
La creditele în valută, populaţia acumulat împrumuturi în valoare de 977 milioane lei, din care 557,5 milioane lei credite de consum.
Bani albi pentru zile negre
Înrăutăţirea mediului economic i-a determinat pe gălăţeni să fie mai prudenţi cu cheltuielile şi, eventual, dacă aveau de unde, să pună mai mulţi bani „la puşculiţă”. La aceasta a contribuit şi noua politică financiară a băncilor care, pe fondul lipsei de lichidităţi, au încercat să atragă resurse suplimentare prin majorarea dobânzilor la depozitele la termen.
Astfel, se observă două fenomene. Pe de o parte, depozitele la vedere au scăzut, în intervalul octombrie 2008 - aprilie 2009, de la 960 milioane lei la 770 milioane lei, iar pe de altă parte, depozitele la termen s-au rotunjit binişor. La depozitele la termen în moneda naţională, s-a ajuns de la 743 milioane lei la 1.130 milioane lei, în timp ce depozitele în valută au crescut de la 272,64 milioane lei la 373,78 milioane lei.
De remarcat că, dacă la credite agenţii economici devansează populaţia, la economii raportul este invers. Economiile populaţiei, totalizând disponibilităţile la vedere şi depozitele la termen, însumau 1.764 milioane lei, în timp ce banii albi pentru zile negre ai firmelor erau de doar 451,6 milioane lei.
În perioada ce urmează este posibilă o nouă schimbare de direcţie a evoluţiilor financiare. Pe partea de creditare, băncile au început să fie ceva mai flexibile, deşi la o adică ar fi deja loc de mai bine, în timp ce dobânzile frumuşele la depozite au început să mai dea înapoi.
Însă dincolo de revenirea la o atmosferă financiară mai apropiată de normalitate, persistă încă destule incertitudini. Sectorul financiar pare a fi intrat în convalescenţă, însă vindecarea este încă destul de departe.
