Comisia Europeană a verificat condiţiile în care s-au încheiat, în 2009 şi 2010, contractele de furnizare a energiei, dintre Hidroelectrica şi combinatul siderurgic * Preţurile de livrare, considerate prea mici, au fost catalogate în cursul anchetei drept subvenţii mascate
Contractele de furnizare a energiei electrice semnate de societatea Hidroelectrica şi ArcelorMittal Galaţi nu au reprezentat ajutor de stat. Aceasta este concluzia unei anchete aprofundate, ce a vizat circumstanţele în care întreprinderea de stat producătoare de energie electrică a încheiat contracte, atât cu combinatul siderurgic gălăţean, cât şi cu alţi comercianţi din domeniul energiei sau clienţi din sectorul industrial.
În urmă cu trei ani, pe 25 aprilie 2012, Comisia Europeană anunţa iniţierea unor investigaţii pentru a stabili dacă, prin tranzacţiile de vânzare - cumpărare a energiei electrice, Hidroelectrica a favorizat anumiţi beneficiari, prin reducerea costurilor lor de funcţionare, prin creşterea veniturilor acestora sau printr-o combinaţie a celor două elemente, încălcând astfel normele UE în materie de ajutoare de stat. Mai exact, Comisia a dorit să stabilească dacă Hidroelectrica şi-a subvenţionat în mod indirect clienţii, vânzându-le energie la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionând de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei. Potrivit informaţiilor furnizate de Comisie la acea vreme, „existau indicii potrivit cărora statul ar fi influenţat deciziile de a încheia aceste contracte în condiţiile date”.
Energia discordiei
În ceea ce priveşte ArceloMittal Galaţi, Comisia Europeană a investigat două contracte bilaterale încheiate cu Hidroelectrica, în decembrie 2009 şi decembrie 2010, în urma unor licitaţii publice de pe piaţa angro de energie electrică a României (OPCOM). Fiecare contract avea ca obiect furnizarea a 1,75 TWh de energie electrică pe an, „la preţuri care par să se situeze sub nivelul pieţei”, informa CE la începutul investigaţiei.
Interpelat de ziarul „Viaţa liberă”, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, declara la acea vreme că în discuţie au fost puse contracte perfect legale, fiind afirmată disponibilitatea conducerii combinatului siderurgic de a colabora cu autorităţile pentru a demonstra că nu a fost vorba de un ajutor de stat. În acelaşi timp, directorul ArcelorMittal Galaţi, Bruo Ribo, preciza: „Noi nu suntem traderi de energie, folosim energia pentru a face producţie. Şi suntem un consumator mare, consumăm în mod constant 200 de megawaţi pe zi. Nu este o marfă pe care să o cumpărăm de la supermarket. Avem nevoie de stabilitate".
Pe lângă ArcelorMittal Galaţi, ancheta îl viza şi pe al doilea mare consumator de energie electrică din România, producătorul de aluminiu Alro Slatina, care avea în derulare un contract pe termen lung cu Hidroelectrica pentru furnicarea a 3 TWh de energie electrică pe an, la un preţ foarte apropiat de costul de producţie al Hidroelectrica. De asemenea, au mai fost investigate contractele dintre Hidroelectrica şi opt comercianţi de energie electrică, printre care se număra şi societatea gălăţeană Euro-Pec. Dacă în aceste cazuri a fost vorba de vânzare de energie, CE a investigat şi două cazuri de contracte încheiate cu doi producători de energie termică, de la care Hidroelectrica a cumpărat energie electrică la preţuri care păreau a fi mai ridicate decât preţurile practicate pe piaţă.
Trebuie precizat că o parte a contractelor au fost încheiate înainte de aderarea României la UE şi doar unul dintre ele mai este astăzi în vigoare. Cu toate acestea, în baza dispoziţiilor Tratatului de aderare a României, CE avea competenţa de a investiga preţurile la energie electrică care au fost aplicate în baza acestor contracte.
Concluziile anchetei
După ce a comparat preţurile înscrise în contractele mai sus amintite cu preţurile unor contracte cu amănuntul încheiate la nivel bilateral, comparabile pe piaţa energiei electrice nereglementate, Comisia Europeană a constatat că „fie au fost încheiate contracte în condiţiile pieţei sau, în cazul în care tarifele au fost sub nivelul pieţei, că statul român nu a putut fi considerat responsabil pentru tarifele acordate”. Prin urmare, Comisia a concluzionat că niciunul dintre contractele de vânzare care au făcut obiectul examinării nu a implicat un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
"Astfel, analiza a arătat faptul că Hidroelectrica a practicat preţuri care au fost conforme pe deplin cu preţul de referinţă de pe piaţă aplicat clienţilor industriali ArcelorMittal şi Alro, precum şi comercianţilor de energie electrică Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, EFT, Electrica, Electromagnetica, Energy Holding, Euro-Pec.
Preţurile aplicate companiilor Luxten-Lighting, Electrocarbon şi Elsid au fost mai scăzute decât preţul de referinţă al pieţei. Cu toate acestea, în anchetă nu s-a stabilit faptul că decizia de a se acorda condiţii favorabile acestor trei clienţi (care sunt actori privaţi a căror anvergură este relativ mică) poate fi atribuită autorităţilor române”, se arată într-un comunicat al Comisie Europene remis redacţiei.
La 21 aprilie 2015, într-o decizie separată, Comisia a concluzionat că în contractele încheiate între Hidrolectrica şi Electrocentrale Deva, pe de o parte, şi de Hidroelectrica şi Termoelectrica, pe de altă parte, li se acorda acestor două companii un avantaj economic nejustificat, încălcându-se astfel normele UE privind ajutorul de stat.
Procese date peste cap
Care vor fi urmările acestei decizii a Comisie Europene rămâne de văzut. Denunţarea de către Hidroelectrica a unor contracte cu unii dintre traderii de energie vizaţi în această investigaţie a dus la declanşarea unui lanţ de acţiuni în instanţă. Procesele au avut loc în prima instanţă, la Tribunalul Bucureşti, Hidroelectrica având până în prezent câştig de cauză. Urmează, însă, recursurile la Curtea de Apel. Dacă Hidroelectrica va pierde în final aceste procese, nu numai că ca fi nevoită să reia contractele pe care le-a reziliat, unele dintre ele cu valabilitate până în 2018, dar va fi nevoită, cel mai probabil, să plătească şi milioane de euro despăgubiri pentru anii în care contractele nu s-au desfăşurat.
