ANALIZĂ VL/ Dezvoltarea companiilor gălăţene, blocată de accesul greoi la finanţare

ANALIZĂ VL/ Dezvoltarea companiilor gălăţene, blocată de accesul greoi la finanţare
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Doar un sfert dintre IMM-uri reuşesc să acceseze un credit bancar, autofinanţarea fiind baza dezvoltării afacerilor pentru mai bine de 80 la sută dintre firme * Creditarea firmelor gălăţene s-a contractat cu aproape 600 milioane de lei în ultimii doi ani

Accesul companiilor la finanţare rămâne una dintre cauzele principale ale stagnării dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, relevă un studiu realizat de Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR), din care fac parte şi patronatele gălăţene. Astfel, potrivit datelor furnizate de întreprinzători, mai bine de 82,04 la sută dintre firme au apelat la autofinanţare ca principală modalitate de dezvoltare a afacerilor, doar 24,58 la sută dintre companii apelând la un credit bancar şi doar 3,85 la sută la instrumentele de leasing. O altă sursă de finanţare, dar destul de restrânsă, dat fiind contextul economic actual, este creditul furnizor, 18,33 la sută dintre IMM-uri folosind astfel de instrumente.

"Sunt rezultate care reflectă, până la urmă, atât necesitatea recalibrării relaţiei dintre sistemul bancar şi întreprinzători, cât şi necesitatea unor noi instrumente financiare, care să flexibilizeze accesul firmelor la finanţare. Investiţiile pe care o firmă le poate face prin autofinanţare sunt limitate. Sistemul financiar-bancar ar trebui să fie motorul asigurării resurselor pentru investiţii, lucru care, din păcate, încă nu se întâmplă, în special din cauza costurilor foarte mari, dar şi a excesului de zel în materie de solicitare a garanţiilor, supragaranţiilor, fără a se ţine în principal cont, până la urmă, de cel mai important lucru: dacă planul de afaceri al unei companii este sau nu unul care să asigure viabilitatea potenţialelor investiţii", a arătat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.

Surprinzător de mic este în dezvoltarea afacerilor este aportul fondurilor nerambursabile, doar 1,82 la sută dintre firme reuşind să utilizeze această metodă de finanţare.

„Cauze aici sunt, poate, şi lipsa de experienţă a IMM-urilor în întocmirea proiectelor, nefiind la îndemâna oricui să formeze personal specializat în această privinţă sau să plătească o firmă de consultanţă care să realizeze documentaţiile necesare, dar şi întreaga birocraţie pe care o presupune un proiect european. Desigur, trebuie să fie un control asupra modului în care se folosesc fondurile europene, dar uneori noi „suntem mai catolici decât papa”. Apoi, mai există această problemă a cofinanţării proiectelor, care te duce, până la urmă, tot spre creditele bancare” , a precizat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.

Cum arată conturile firmelor gălăţene

Trendul pus în evidenţă în studiul CNIPMMR se reflectă din plin pe piaţa bancară gălăţeană. Creditarea IMM-urilor a cunoscut o contracţie puternică în ultimii doi ani. La sfârşitul lunii mai a.c., valoarea împrumuturilor contractate de IMM-uri avea o valoare de doar 1,64 miliarde de lei, cu aproape 120 milioane de lei mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu peste 585 milioane de lei mai puţin faţă de acum doi ani!

Dacă în cazul creditelor în lei împrumuturile agenţilor economici gălăţeni au oscilat în timp în jurul valorii de un miliard de lei, creditarea în valută s-a înjumătăţit, la valoarea de 645 milioane de lei, aici regăsindu-se, practic, şi grosul contracţiei din zona de creditare.

În ceea ce priveşte disponibilităţile şi depozitele la termen sau rambursabile după notificare ale companiilor gălăţene, acestea aveau, la sfârşitul lunii mai, o valoare de 754,5 milioane de lei, în creştere cu 64,2 milioane de lei faţă de acum doi ani, dar cu 246,6 milioane de lei mai puţin decât anul trecut.

Pe ce se duc banii companiilor

Studiul realizat de patronate reflectă faptul că principala prioritate a IMM-urilor în materie de finanţare a fost asigurarea capitalului de lucru, în această direcţie concentrându-se 58,33 la sută dintre firme. Spre investiţii au fost orientate dor 35,35 la sută din resursele financiare ale companiilor, iar spre crearea de locuri de muncă doar 8,8 la sută din bani. În ceea ce priveşte proiectele inovative şi de cercetare, acestea reprezintă doar 2,84 la sută din destinaţia fondurilor de care dispun întreprinderile.

„Aici ar fi de remarcat că posibilităţile financiare ale firmelor s-au restrâns, în ultimii doi ani, cu 10 la sută în ceea ce priveşte proiectele de inovare şi cercetare, lucru care ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că din această zonă vin, în final, rezultatele cu cea mai mare valoare adăugată. Au scăzut şi investiţiile, cu 16,59 la sută, probabil pe fondul incertitudinilor climatului economico-social. Îmbucurătoare este, însă, creşterea cu 62,36 la sută a dorinţei IMM-urilor de a crea condiţiile creşterii numărului locurilor de muncă. Acesta este încă un argument că piaţa financiară ar trebui să devină mai flexibilă, pentru că mai multe locuri de muncă ar aduce beneficii pe toate planurile în lanţul economic”, a precizat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.

Cum ar putea creşte accesul la finanţare

Pornind de la propunerile oamenilor de afaceri, patronatele au elaborat şi un set de propuneri pe care le-au supus atenţiei instituţiilor implicate în activitatea de finanţare a IMM-urilor, în scopul de a creşte accesul firmelor la resursele necesare dezvoltării. Unele dintre propuneri vizează stimularea finanţării afacerilor prin instrumente alternative, precum diversificarea serviciilor de garantare şi contragarantare pentru agenţii economici, existând în acest sens numeroase exemple de bună practică la nivelul UE. De asemenea, patronatele apreciază că „tonul” unei finanţări în condiţii stimulative pentru IMM-uri ar putea fi dat prin politicile băncilor cu capital de stat (CEC Bank şi EximBank). Nu în ultimul rând, furnizarea de „seed-capital” pentru noi întreprinderi prin intermediul unui fond alimentat, de exemplu, inclusiv din fondurile europene sau asigurarea unor micro-granturi sau micro-credite pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial sau a unor activităţi inovative, ar putea, de asemenea, contribui la dezvoltarea mediului economic.

De bază pentru dezvoltarea finanţării IMM-urilor, rămâne, totuşi, creşterea transparenţei şi diminuarea birocraţiei din sectorul bancar, prin centralizarea, de exemplu, a datelor privind produsele oferite de băncile comerciale (DAE, plafoane, cerinţe de eligibilitate etc.), care să permită compararea unor produse în timp real, eliminarea unor obligaţii declarative adiţionale şi regândirea criteriilor de evaluare în acordarea finanţării, fie ea din partea băncilor sau a unor instituţii care gestionează fonduri europene.

O idee pentru care patronatele militează de mai multă vreme este şi cea a instituirii şi promovării, în conformitate cu practicile europene, a mediatorului de credite pentru IMM-uri, la nivelul fiecărui judeţ, care să asigure creşterea creditării companiilor sau oferirea de soluţii pentru obţinerea de finanţare, dar să fie şi o voce autorizată în sesizarea instituţiilor abilitate cu privire la eventualele disfuncţionalităţi ce pot să apară pe pieţele financiar-bancare.

Citit 1442 ori Ultima modificare Vineri, 17 Iulie 2015 15:00

1 comentariu

  • postat de florin
    Vineri, 17 Iulie 2015 00:01
    89.137.228.***
    Bancile sint decapitalizate, nu mai au bani, nu mai au de unde da bani.
    1
    2
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.