EXCLUSIV VL - Preţurile de dumping la OŢELUL chinezesc sufocă SIDERURGIA GĂLĂŢEANĂ! ArcelorMittal REDUCE, din 2016, PROGRAMUL DE LUCRU!

EXCLUSIV VL -  Preţurile de dumping la OŢELUL chinezesc sufocă SIDERURGIA GĂLĂŢEANĂ! ArcelorMittal REDUCE, din 2016, PROGRAMUL DE LUCRU!
Evaluaţi acest articol
(18 voturi)

* Piaţa comunitară este copleşită de oţelul chinezesc vândut la preţ de dumping * China încearcă astfel să iasă din criza de supraproducţie pe pielea producătorilor europeni * Conducerea ArcelorMittal Galaţi avertizează că măsurile antidumping luate de instituţiile UE sunt prea lente pentru a stăvili avalanşa de oţel


Oţelul vândut de China la preţ de dumping pe piaţa UE riscă să aibă un efect toxic pentru industria siderurgică europeană. Dacă în prima parte a lui 2015 preţurile pe piaţa oţelului au fost relativ stabile, în a doua parte a anului preţurile au cunoscut scăderi dramatice, iar producătorii europeni pun acest fenomen pe seama oţelului vândut la preţuri sub preţul de producţie de combinatele din China. Efectele se resimt inclusiv la nivelul ArcelorMittal Galaţi, care trebuie să se adapteze şi să-şi vândă produsele pe o piaţă în care preţurile sunt în cădere liberă.

Efect în lanţ

Tot tăvălugul a pornit de la reducerea creşterii economice în China, care a avut ca efect şi scăderea cu aproximativ 3,5 la sută a cererii de oţel pe piaţa internă. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Oţelului (WSA), China furnizează aproape jumătate din cele 1,67 milioane de tone de oţel produse la nivel global. Scăderea cererii pe piaţa internă a dus la o supracapacitate de aproape 300 milioane de tone de oţel, de care China încearcă acum să scape. Pe de o parte, au fost reduse capacităţile de producţie, majoritatea controlate de stat, dar China tot mai înregistrează un excedent de aproximativ 200 milioane de tone de oţel pe care vrea, în prezent, să-l plaseze pe pieţele internaţionale. Prin urmare, aplică o politică foarte agresivă de scădere a preţurilor pentru oţelul exportat. Se estimează că exporturile Chinei vor depăşi 100 de milioane de tone în 2015, un nivel record. În condiţiile în care ţări precum SUA, Mexic sau Brazilia au reacţionat deja pentru a-şi proteja pieţele şi producătorii, oţelul chinezesc la preţ de dumping a început să se reverse pe piaţa europeană, mai greoaie în reacţie din cauza complicatului sistem de decizie comunitar.

Paradoxul este că, deşi piaţa europeană a înregistrat în 2015 o creştere de aproximativ 2 la sută, la fel ca în 2014, toată această creştere şi încă ceva pe deasupra a fost acaparată de importurile de oţel chinezesc ieftin, iar acest lucru s-a văzut în scăderea accentuată a preţurilor. De exemplu, potrivit analizelor de piaţă realizate de SteelFirst, preţul rulourilor de oţel în UE a atins în noiembrie minimul ultimelor cinci luni. Mai exact, de la începutul lunii iunie, anul acesta, preţurile rulourilor laminate la cald în sudul Europei au scăzut cu 29 la sută, iar în nordul Europei cu 19 la sută, această scădere semnificativă fiind generată în principal de competiţia dură cu importurile ieftine.

Cine pune... oţel pe rană

Un factor agravant pentru producătorii europeni este că oţelăriile din China nu sunt supuse aceloraşi standarde precum cele din spaţiul comunitar. Un exemplu în acest sens ar fi propunerea UE privind Sistemului European de Comercializare a Emisiilor (ETS), menit să stimuleze investiţiile în protecţia mediului şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Aceste taxe îi pun pe producătorii europeni în dezavantaj faţă de cei din alte colţuri ale lumii, nu numai din China, ci şi din Ucraina, Rusia sau Turcia, care nu produc oţel după aceleaşi reguli. O soluţie ar fi, măcar, ca taxa pentru emisiile de dioxid de carbon să fie aplicată întregii cantităţi de oţel vândute pe piaţa europeană, nu doar oţelului produs de ţările UE. Ideea ar fi că, pe o piaţă unică, regulile ar trebui să fie aceleaşi pentru toţi participanţii la ea.

După cum ne-a confirmat şi managerul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, costurile de mediu şi energia cântăresc greu în preţurile pe piaţa oţelului, iar acest lucru se simte inclusiv prin infliltrarea oţelul chinezesc chiar şi pe piaţa românească. „Activăm pe o piaţă globală şi România, asemeni tuturor celorlalte ţări UE, nu este protejată de importurile din ţările care nu sunt membre UE. De aceea, trebuie să concurăm cu companii care nu trebuie să plătească aceleaşi taxe ca şi noi, aceleaşi certificate verzi sau alocări de dioxid de carbon pe care trebuie să le plătim noi sau care au costuri mult mai mici pentru gaz şi electricitate – pentru unităţi din regiune, dar şi din afara UE sau care au costuri scăzute cu forţa de muncă, aşa cum este cazul Chinei. Am făcut paşi majori pentru reducerea costurilor prin programul nostru de transformare, de îmbunătăţire şi creştere a performanţelor şi a competitivităţii. Cu toate acestea, măsurile noastre sunt limitate şi nu pot concura cu preţurile de dumping din China”, a declarat pentru „Viaţa liberă” directorul general ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

Stare de urgenţă

Agravarea situaţiei de piaţa europeană a oţelului i-a determinat pe marii producători de oţel reuniţi în cadrul Asociaţiei Europene a Oţelului (EUROFER) să le solicite miniştrilor UE să iniţieze un plan de acţiune de urgenţă pentru "a evita daunele iminente şi ireparabile asupra industriei siderurgice din Uniunea Europeană". EUROFER, din care fac parte producători de top, precum ArcelorMittal, Tata Steel, ThyssenKrupp Steel, SSAB, Voestalpine, Riva, Celsa şi Salzgitter AG, acuză în special lentoarea cu care măsurile anti-dumping sunt luate la nivelul UE, în prezent putând dura până la un an şi jumătate de la momentul înregistrării plângerii până la implementarea unei măsuri definitive.

Ca reacţie la acest apel, Consiliul European, prin Consiliul Competitivitate, declara că este conştientă de situaţia din industria siderurgică european. „Consiliul a fost de acord cu privire la gravitatea situaţiei, precum şi cu privire la necesitatea adoptării de măsuri concrete care vor contribui la asigurarea viabilităţii pe termen lung a unui sector siderurgic european modern”, se arată în concluziile reuniunii Consiliului Competitivitate din luna noiembrie. Instituţia care reuneşte miniştrii europeni mai consideră că „aceste măsuri ar trebui să facă parte dintr-o abordare cuprinzătoare destinată să creeze condiţii-cadru competitive pentru industria UE în general, inclusiv printr-un mediu de reglementare previzibil şi coerent, precum şi prin măsuri de stimulare a inovării, deoarece multe dintre problemele cu care se confruntă sectorul siderurgic sunt întâmpinate şi de alte industrii energointensive".

În prezent, la nivelul UE, Comisia Europeană are pe rol 19 cazuri anti-dumping legate de oţel, din care 18 sunt îndreptate împotriva Chinei! Pe de altă parte, deşi au fost luate deja mai multe măsuri, procedura de analizare a cauzelor este, încă, foarte lungă, iar acest lucru nu înseamnă decât prejudicii şi mai mari pentru siderurgia europeană.

„Europa trebuie să îşi modernizeze rapid instrumentele de protecţie comercială. În prezent, poate dura un an şi jumătate de la o plângere, la măsuri antidumping definitive. Acest proces este prea lent. Partenerii noştri comerciali pot implementa mecanisme de apărare comercială mai rapid şi mai eficient. De asemenea, UE nu trebuie să-şi abandoneze standardele economice”, susţine preşedintele EUROFER, Robrecht Himpe.

Ţinte greu de atins

Noua situaţie de pe piaţa oţelului este, în opinia managerului general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, un argument în plus în favoarea planurilor de modernizare. „Avem încă o dovadă că procesul de transformare trebuie să fie unul continuu, pentru a putea să ne adaptăm la noile realităţi. Suntem încrezători că putem atinge ţinta de două milioane de tone de oţel pentru anul 2015, în ciuda faptului că ne-am confruntat cu o piaţă mai competitivă şi mai dificilă în ultimul trimestru, ca urmare a contextului internaţional. Dar importurile de oţel din ţări care nu trebuie să se conformeze cu reglementările de mediu, nu au costurile ridicate ale energiei (gaze şi energie electrică), pe care a trebuit să le plătim noi, pun o presiune suplimentară pe activitatea noastră”, a declarat Bruno Ribo. Acesta a atras atenţia asupra necesităţii ca UE să aibă o viziune unitară asupra protejării industriei şi a competitivităţii sale. Iar reacţia rapidă în cazul în care unele ţări vând oţel la preţ de dumping pe piaţa europeană ar trebui să fie parte a acestei abordări unitare.

Cum să vinzi în pierdere

Dinamica oţelului chinezesc pe piaţa europeană

Exporturile Chinei la nivel global, în 2015, sunt estimate să depășească 100 de milioane de tone. Această cantitate reprezintă aproximativ două treimi din cererea totală de oţel a UE. Importurile din China în UE sunt la un nivel record. Ele au crescut de la 3,5 milioane de tone în 2013, la 4,9 milioane de tone în 2014 şi sunt prognozate să ajungă la 6,5 milioane de tone în acest an. Cererea europeană de oţel este în creştere cu aproximativ 2 la sută pe an, dar exporturile din China acoperă întreaga cerere suplimentară şi, prin urmare, producătorii europeni de oţel nu beneficiază de dinamica cererii îmbunătăţite pe piaţa lor.

Culmea este că, deşi vinde mai mult oţel, potrivit Asociaţiei Chineze a Fierului şi Oţelului (CISA), laminoarele din China au pierdut, în medie, 35 de dolari/tonă, în trimestrul al treilea (şi cumulat 8,9 miliarde de dolari, în acest an). Acesta este, de altfel, şi unul dintre motivele care îi face pe europeni să aprecieze că preţurile de export din China sunt nesustenabile, iar vânzările în spaţiul comunitar se fac la preţ de dumping.

Statut controversat

China faţă în faţă cu „economia de piaţă”

Un element de îngrijorare pentru producătorii de oţel sunt şi presiunile pe care China le face asupra instituţiilor europene pentru a i se acorda statul de „economie de piaţă”, pas care i-ar asigura o protecţie suplimentară în faţa luării unor eventuale măsuri antidumping. În legătură cu acest subiect, Bruno Ribo, managerul general al ArcelorMittal Galaţi a declarat: „Pentru a avea acest statut, China trebuie să îndeplinească cinci criterii; ţara îndeplineşte unul singur, dar se pare ca există o posibilitate foarte reală ca UE să acorde statutul de economie de piaţă a Chinei. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, ar duce la încă o creştere a importurilor din China şi la o presiune mai mare asupra preţurilor europene la oţel. De asemenea, metodologia prin care tarifele antidumping sunt calculate s-ar schimba, nivelul tarifelor pe care UE ar putea să le impună devenind, în esenţă, irelevant.”

ULTIMA ORĂ/ Pentru a evita şomajul tehnic

ArcelorMittal reduce, din 2016, programul de lucru!

În combinatul ArcelorMittal Galaţi se va introduce, din primul semestru al anului 2016, sistemul Săptămânii Reduse de Lucru (SRL), ca efect al şocului indus de piaţa europeană de importurile de oţel chinezesc, informaţia fiind confirmată de conducerea companiei.

“ArcelorMittal Galaţi anunţă că a luat măsuri puternice de protejare a resurselor, în această perioadă de timp, când afacerea este afectată de importurile masive de oţel din China, la preţuri foarte joase. Această situaţie afectează întreaga industrie europeană a oţelului. Pentru 2015, unitatea noastră a evitat să ia decizii cu impact social, dar pentru primul trimestru al anului 2016 este forţată să implementeze Săptămâna Redusă de Lucru (S.R.L.). Toţi angajaţii vor lucra cu două zile mai puţin in perioada 1 ianuarie – 31 martie 2016. Şefii de Departamente vor lua patru zile, iar membrii Comitetului de Conducere – şase zile de S.R.L., în aceeaşi perioadă de timp. Măsura Săptămânii Reduse de Lucru a fost aleasă în locul şomajului tehnic, pentru că protejează într-o mai bună măsură veniturile angajaţilor”, se arată într-un răspuns al ArcelorMittal Galaţi adresat ziarului "Viaţa liberă".

Săptămâna redusă de lucru înseamnă, implicit, o reducere a producţiei combinatului, dar şi o reducere a veniturilor salariaţilor cu aproximativ trei, patru la sută.

Citit 8750 ori Ultima modificare Sâmbătă, 05 Decembrie 2015 00:46

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.