* În ciuda problemelor grave din economie, anul acesta s-au înregistrat la Galaţi cu 15 la sută mai multe persoane fizice autorizate * În judeţ, în primele şase luni ale acestui an au fost suspendate 2.240 de firme, de opt ori (!) mai multe decât anul trecut * Alte 40 de firme au fost radiate voluntar (faţă de 15 în 2008) * Dizolvările de firme - de 2,5 ori mai multe decât media pe ţară! *
Dacă arunci o privire pe statistica Oficiului Registrului Comerţului pe primele şase luni a acestui an îţi vine să-şi pui mâinile în cap. Situaţia este dramatică în ceea ce priveşte firmele, iar concluzia nu poate fi decât una: e criză.
Dincolo de prima impresie, însă, la o analiză atentă, descoperi nuanţe nebănuite ale crizei, iar unele dintre cifre, corelate cu cele din perioada similară din anul trecut, indică mai degrabă dezechilibre cu cauze externe crizei. Se pare că ne-am făcut-o şi cu mâna noastră (vezi impozitul forfetar!), fără a nega, totuşi, impactul distrugător al recesiunii economice.
2.240 de patroni gălăţeni au tras temporar obloanele
De la începutul anului şi până la 1 iulie 2009, nu mai puţin de 2.240 de firme din judeţul Galaţi şi-au suspendat temporar activitatea. Asta înseamnă de peste opt ori (!) mai multe decât în primul semestru din 2008, când numai 276 de patroni apelaseră la această soluţie.
Primul impuls este să punem această avalanşă de suspendări pe seama crizei economice. Evident, mulţi patroni s-au confruntat cu o scădere masivă a vânzărilor, deci au decis să se oprească o vreme din afaceri. Este, spre exemplu, cazul unor firme din domeniul metalurgiei şi comerţului cu produse siderurgice.
Însă grosul firmelor închise temporar este constituit de „lotul Pogea”: mici patroni care şi-au dat seama că activitatea le va fi grav afectată de impozitul forfetar. Cele mai multe dintre aceste din urmă firme sunt fie societăţi care prestau servicii ocazionale (cunosc pe cineva care face producţie video de vreo 3.000-4.000 de lei pe an, adică ar trebui să dea statului tot ce încasează!), fie mici comercianţi.
Trebuie să remarcăm, totuşi, că situaţia de la Galaţi este departe de a fi cea mai alarmantă din ţară în ceea ce priveşte suspendarea temporară a activităţii. Spunem acest lucru deoarece media pe ţară indică o creştere de 14 ori a suspendărilor faţă de primul semestru din 2008 (de la 6.698 la 80.013!). Deci se poate şi mai rău.
De 12 ori mai multe dizolvări voluntare!
Tot pe perioada luată în discuţie, numărul de dizolvări voluntare (la cererea patronului) de firme a crescut de 12 ori la Galaţi. Dacă în primele şase luni din 2008 se înregistrau numai cinci astfel de proceduri, anul acesta avem 58. Este de remarcat că aici batem rău de tot media naţională, unde creşterea este de „numai” cinci ori (de la 305 la 1.569).
Cu alte cuvinte, la Galaţi sunt de 2,5 ori mai multe dizolvări faţă de media pe ţară. Asta ca să nu mai spunem că judeţul nostru este pe locul 2 pe ţară la acest „indicator”, după Bucureşti.
Tot prin această „zonă” se află şi radierile voluntare de firme, unde avem o creştere de 320 la sută - de la 15 la 40 - faţă de o medie naţională de 280 la sută.
PFA salvează aparenţele sau economia?
Absolut suprinzător, statistica ne indică faptul că în privinţa persoanelor fizice autorizate (PFA) am asistat la o creştere consistenţă a înregistrărilor. Să se fi descoperit „terminatorul” crizei!?
Astfel, dacă în semestrul I din 2008 aveam la Galaţi 650 de înmatriculări, în aceeaşi perioadă din 2009 s-au înregistrat 747. Cu aproape 100 în plus, sau, procentual, cu 15 la sută. Şi - ţineţi-vă bine! - Galaţiul nu-i fruntea la acest capitol, căci media creşterii la nivel naţional este de 32 la sută. Adică de la 23.298 în 2008, la 30.715 în 2009.
Explicaţiile acestui fenomen sunt puse de reprezentanţii patronatelor pe seama unui apetit al românilor pentru activităţi independente, dar există şi un alt resort important: din dorinţa de a-şi reduce cheltuielile de personal, unele companii le-au cerut angajaţilor să se autorizeze fiscal şi să lucreze în regim de prestare de servicii.
Poate fi o soluţie bună pentru macroeconomie, una rezonabilă pentru salariaţi (obţin venituri mai mari), dar este un dezastru pentru sistemul de asigurări sociale. Prin acest subterfugiu, plata constribuţiilor sociale pe salarii dispare, iar protecţia socială a fostului angajat devine aproape nulă. Însă despre acest subiect vorm vorbi într-un articol viitor.
Comentariu foto: La vremuri de criză, soluţii de criză: gălăţenii devin persoane fizice autorizate
