Companiile româneşti progresează foarte lent, nu deţin strategii pe termen lung, fiindu-le deci afectată dezvoltarea, iar start-up-urile produc idei de afaceri generale, modest documentate - acestea ar fi concluziile unui studiu realizat de agenţia de rating şi evaluare Coface, în colaborare cu patronatele din cadrul CNIPMMR.
"Mediul de afaceri are probleme în materie de competitivitate, încă nu avem o pătură de mijloc suficient de bine conturată, ba din contra, în ultimii ani s-a accentuat fenomenul de polarizare. Dacă mergem mai în detaliu, vom constata că IMM-urile din Galaţi sunt net dezavantajate faţă de alte judeţe ca facilităţi fiscale, infrastructură, conexiuni cu anumite sectoare economice, iar de aici avem o dezvoltare chiar mai lentă”, a precizat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
În perioada de boom, imediat după aderarea în UE, mediul de afaceri românesc înregistra o medie de două SRL-uri noi la fiecare companie care îşi întrerupea activitatea, potrivit studiului. Impactul crizei financiare pe plan local a fost masiv şi a inversat acest raport, astfel încât în perioada 2009-2016, mediul de afaceri românesc a înregistrat 2,19 companii care şi-au întrerup activitatea pentru fiecare SRL nou înregistrat. Mai mult, la nivel naţional, numărul companiilor care îşi vor întrerupe activitatea pe parcursul anului 2016 se va ridica la aproximativ 160.000, în creştere cu 6,5 la sută faţă de anul anterior.
Strict la nivelul Galaţiului, în acest an, au ieşit din circuitul economic 3.010 de agenţi economici, cu 633 mai mulţi decât anul trecut. Cele mai numeroase au fost radierile, cu 2.087 de cazuri, urmate de dizolvări (685 de cazuri) şi suspendări de activitate (238 de cazuri), conform ONRC. În ceea ce priveşte înmatriculările, în acest an s-au înregistrat 2.217 noi agenţi economici, cu 107 mai puţini decât anul trecut.
Studiul realizat la nivel naţional mai relevă faptul că jumătate din companiile înregistrate în perioada 2005-2010 nu mai sunt în funcţiune astăzi. În acelaşi timp, interesant este că procentul companiilor care şi-au întrerupt activitatea înainte de criza financiară a fost mai mare decât cel al companiilor trecute „pe linie moartă” după 2008. Explicaţia ar fi aceea că, după criză, companiile s-au bazat pe planuri de afaceri mai conservatoare sau adaptate la constrângerile de pe piaţă.
Paradox economic Mulţi patroni, puţine… firme
După Serbia, România înregistrează cel mai scăzut raport din Europa Centrala şi de Est al numărului de companii la 1.000 de locuitori, respectiv, 23, potrivit unui studiu Coface, realizat în colaborare cu CNIPMMR. Totuşi, aceasta nu înseamnă că “rata de antreprenoriat” (numărul de persoane fizice care au fost acţionari la cel puţin o companie, raportat la populaţia totală - n.r.) din România este doar de 2,3 la sută.
Conform înregistrărilor ONRC, aproximativ 2,96 milioane de români au deţinut, în calitate de acţionar direct, cel puţin o companie în ţară, ceea ce implică o rată de acţionariat de aproape… 15 la sută, una dintre cele mai ridicate din Europa.
Paradoxul de a avea una dintre cele mai ridicate rate de antreprenoriat, dar un număr redus de companii, se explică, printre altele, prin practica transferului de activitate de la o companie la alta. Astfel, nu vorbim de companii noi, ci de aceleaşi persoane care desfăşoară relativ aceeaşi activitate pe o companie diferită.
Greu de obţinut primul milion de euro
Afacerile autohtone au un ritm de dezvoltare lent, fiind devansate de ritmul de dezvoltare al companiilor care beneficiază de capital străin. Mai exact, potrivit unui studiu Coface realizat în colaborare cu patronatele din CNIPMMR, doar 2 la sută dintre companiile înregistrate în perioada 2005-2010 au raportat pentru anul financiar 2015 venituri mai mari de un milion de euro. De menţionat faptul că jumătate dintre acestea sunt companii cu acţionariat străin, în timp ce 60 la sută din companiile cu acţionariat romanesc (cealaltă jumătate) sunt firme care aparţin unui grup de companii (o parte dintre acestea beneficiind de transfer al activităţii de pe o companie pe alta).
Realitatea este că doar 0,25 la sută din companiile nou înfiinţate în perioada 2005-2010 reprezintă start-up-uri clasice româneşti (fără conexiuni cu alte grupuri de companii) care au ajuns sa înregistreze venituri mai mari de un milion de euro pe parcursul anului 2015.
