* Criza economică şi „taxa lui Pogea” au decimat firmele gălăţene * În primele şapte luni ale anului, prin suspendări, dizolvări şi radieri, peste 3.500 de agenţi economici gălăţeni au fost traşi pe linie moartă * Comerţul, prestările de servicii, construcţiile şi transporturile sunt domeniile cele mai afectate *
Mii de IMM-uri gălăţene au capitulat în faţa crizei economice şi a „taxei lui Pogea”, referitoare la introducerea impozitului forfetar, reiese din datele centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Paradoxal, în timp ce la nivelul micilor întreprinzători noul impozit este considerat mai rău decât ciuma, la nivel guvernamental, dată fiind… dualitatea politică a coaliţiei, încă nu s-a pus un diagnostic exact al efectelor noilor tratamente fiscale.
Unde dai şi unde crapă
Despre unda de şoc ce dărâmă mediul de afaceri ne putem da seama punând în oglindă datele pe 2008 şi pe 2009 înregistrate la Registrul Comerţului. După cum se ştie, impozitul forfetar a încurcat socotelile micilor întreprinzători şi mulţi dintre aceştia au preferat să-şi suspende activitatea.
Astfel, în perioada ianuarie - iulie 2009, la Galaţi şi-au suspendat activitatea 2.650 de agenţi economici, faţă de doar 287 în aceeaşi perioadă a anului trecut. La virgulă, creşterea a fost de nu mai puţin de 823,34 la sută!
Dacă vi se pare mult, aflaţi că, dacă ar fi să ne raportăm la nivel naţional, Galaţiul chiar a fost oarecum ponderat în materie de suspendări. La nivelul întregii ţări, în primele şapte luni ale acestui an şi-au suspendat activitatea 95.279 de firme, faţă de 7.517 în aceeaşi perioadă din 2008, ceea ce reprezintă un salt de peste 1.160 la sută!
Din ce în ce mai puţini
Nici pe partea de dizolvări şi radieri voluntare situaţia nu se prezintă mai bine. Dacă în primele şapte luni ale anului trecut, la Galaţi, erau dizolvate 43 de firme, anul acesta numărul a fost de 377, adică de aproape nouă ori mai mare. În ce priveşte radierile, în 2009 comparativ cu 2008, creşterea a fost de la 233 la 477.
La nivel naţional, pentru perioada ianuarie - iulie 2009, imaginea se prezintă astfel: 1.301 firme au intrat în dizolvare voluntară, în timp ce 22.621 de agenţi economici au fost radiaţi.
Din datele ONRC rezultă că domeniile cele mai afectate de tăvălugul economic sunt comerţul, cel al prestărilor de servicii, tranzacţiile imobiliare, construcţiile, transporturile şi depozitarea.
Una peste alta, dacă ar fi să numărăm supravieţuitorii procesului fiscal de selecţie impus la nivel central, putem spune că la Galaţi mai sunt activi 21.720 de agenţi economici, din care 15.854 sunt persoane juridice, iar 5.866 sunt persoane fizice autorizate.
Oficial ne merge bine?!
Dincolo de cifre, este de analizat şi reacţia autorităţilor în faţa efectelor tratamentului forfetar aplicat IMM-urilor. Premierul Emil Boc, în nişte declaraţii recente, aprecia că noul impozit a avut „un efect benefic”, fiind eliminate de pe piaţă „firmele fantomă” şi „firmele cu afaceri dubioase”. Mai mult, premierul susţine că „taxa lui Pogea” a adus la bugetul de stat mai mulţi bani la bugetul de stat decât se estima iniţial!
În paralel, ministrul IMM-urilor, Constantin Niţă, atrăgea atenţia că taxa a dus nu numai la creşterea încasărilor la buget, ci şi la reducerea locurilor de muncă şi la majorarea cheltuielilor cu şomajul, susţinând eliminarea impozitului forfetar.
După cum se vede, opiniile la nivelul Executivului se bat cap în cap, în funcţie de orientarea politică. Aceste declaraţii ne-au convins doar că la noi se aplică sistemul „o ţară, două guverne”, însă nici unul dintre miniştri nu a prezentat efectul de ansamblu la nivel bugetar al impozitului forfetar.
Există doar o proiecţie timidă a Ministerului Finanţelor care, la un moment dat, arăta că în acest an, la nivel naţional şi-ar putea întrerupe activitatea 102.000 firme, societăţi cu o cifră de afaceri de sub 200 euro pe lună, iar încasările din impozitul forfetar erau anticipate la vreo 4,2 miliarde lei până în 2012.
Poate că firmele în cauză nu produceau mare lucru, poate că nu dădeau cine ştie ce impozit pe profit la stat, dar meritul lor era cel puţin că, de bine de rău, asigurau un anumit număr de locuri de muncă, posturi care acum sunt condamnate la dispariţie cu efectele de rigoare inclusiv la nivelul bugetului…
La Galaţi, micii întreprinzători văd lucrurile destul de tranşant. „Poate că şi în alte ţări a fost criză, dar la noi impozitul acesta minim a fost mai rău decât ciuma! Aveam o firmă de transport, încercam să mişc şi eu câte ceva, când se putea. Abia te târâiai şi, în loc să te ajute să treci hopul, îţi mai pune statul nişte dări în cârcă, nişte impozite, ca să te omoare de tot! Eu unul m-am decis să închid taraba şi plec afară. Ce o fi, o fi. Dar mai rău ca la noi nu poate să fie!”, ne declara la un moment dat Cornel Lupu, unul dintre miile de întreprinzători gălăţeni care au decis să-şi suspende activitatea firmei.
Dincolo de taxe, suspendări şi radieri, în opinia mediului de afaceri, răul cel mai mare este, totuşi, altul: faptul că se descurajează spiritul antreprenorial exact într-o perioadă în care este mai mare nevoie de el. Câţi mai au curaj să înceapă o afacere când din start ştiu că, indiferent dacă vor avea sau nu câştig, cu siguranţă vor avea de plătit un impozit la stat?
În toată nebunia, vestea bună e că, mai nou, la nivel guvernamental se ia în calcul restrângerea din 2010 a impozitului forfetar doar la anumite domenii, „mai greu controlabile”. S-o fi ajuns la vorba aia cu „dă-i românului/ministrului mintea cea de pe urmă”.
Problema e că, după ce zeci de mii de firme au fost băgate cu oiştea în gard, greu se va mai urni căruţa!
