La Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveţia), din 2016, la care au participat şefi de stat şi oameni de afaceri din întreaga lume, a fost prezentat un studiu comandat de Organizaţia Internaţională a Muncii care arăta că 60 la sută dintre locurile de muncă existente în prezent în România riscă să dispară, muncitorii urmând să fie înlocuiţi cu roboţi. Concluzia era că România este ţara din UE cu cel mai mare procent de locuri de muncă vulnerabile la evoluţiile tehnologizării.
S-a atras atenţia inclusiv asupra faptului că pentru 65 la sută dintre elevii care intră acum la şcoală vor avea meserii care nu există în prezent. Prin urmare, o corelare a programelor şcolare, a specializărilor de la licee şi şcoli profesionale cu ceea ce va însemna piaţa muncii în viitor este mai mult decât necesară. Dar acest lucru presupune să investeşti în învăţământ, pentru că, deşi pare deja vorbă goală în contextul actual, reforma nu se face fără fonduri suficiente. Trebuie bani pentru dotări, bani pentru profesionalizarea cadrelor didactice şi, de ce nu, bani pentru salarii mai mari, astfel încât profesia de dascăl să redevină una atractivă.
Viitorii absolvenţi de liceu şi şcoli profesionale vor fi nevoiţi să aibă solide cunoştinţe de lucru pe computere, în timp ce noi scoatem generaţii de "analfabeţi digitali", pentru că în mediul rural şcolile nu sunt racordate la internet, iar liceele de elită din oraşe au nişte computere devenite deja istorie, asta întâmplându-se în timp ce, paradoxal, avem cea mai mare acoperire de internet de mare viteză din lume. Ce să mai vorbim de atelierele şcolare, unde încă se lucrează cu pila şi cu şaiba, ca pe vremea comuniştilor, deşi în câmpul muncii lucrurile nu mai stau demult aşa! Ce să mai vorbim de programele şcolare încărcate şi acum inutil cu noţiuni teoretice, dificile, care însă nu le sunt de niciun folos în viaţa de zi cu zi! Ce să mai vorbim despre o mentalitate anchilozată a învăţământului, în care se încurajează toceala şi individualismul şi nu se stimulează creativitatea, nu este încurajată munca de echipă!
Pentru a schimba toate acestea trebuie bani, dar şi oameni cu viziune puşi în fruntea Educaţiei, nu ajunşi acolo din motive politice, pentru a poci limba română de câte ori deschid gura. Viitorul sună trist.
