Pe 4 martie 1977, România era zguduită de cel mai distructiv cutremur din istoria sa. A fost de ajuns mai puțin de un minut pentru ca peste 1.500 de oameni să piară sub dărâmături, în vreme ce alte peste 11.000 de persoane au fost rănite. La 42 de ani de la tragedie, un alt seism similar ar provoca în Galați o adevărată catastrofă.
În ciuda faptului că ne aflăm chiar în vecinătatea zonei seismice Vrancea, de-a lungul timpului nu am făcut nimic pentru a fi la adăpost în eventualitatea producerii unui nou cutremur major. Din contră, prin acțiunile iresponsabile ale unora dintre noi, tragedia ar fi chiar amplificată.
În urma cutremurului din 1977, structura de rezistență a multora dintre clădirile vechi din oraș a fost afectată. Chiar dacă au rămas atunci în picioare, respectivele imobile nu ar mai putea rezista unei noi zguduituri de o asemenea intensitate. Fără lucrările necesare de consolidare și șubrezite și mai mult de trecerea timpului, aceste construcții sunt un iminent pericol atât pentru cei care locuiesc în ele, cât și pentru trecători.
Centrul orașului, plin de clădiri istorice lăsate să ajungă în stadiul de ruină, este cel mai afectat din acest punct de vedere. Și în Țiglina 1 sunt însă mari probleme, multe dintre blocurile de aici prezentând crăpături vizibile de la distanță.
Majoritatea blocurilor construite în municipiul Galați datează după momentul 1977, atunci când normele de siguranță în construcții au fost simțitor înăsprite. Ne gândim că aceste imobile pot face față chiar și unui cutremur major. Da, în mod normal, acest lucru ar fi valabil. Însă situația se prezintă cu totul altfel când luăm în calcul modificările aduse de majoritatea proprietarilor de apartamente.
Timp de două decenii, principala melodie care s-a auzit în blocurile gălățene a fost cea a bormașinilor. Pereții au fost ciuruiți și chiar dărâmați, de cele mai multe ori fără o autorizație în acest sens. Astfel, nimeni nu mai poate spune acum cu certitudine ce a rămas și ce s-a pierdut din rezistența inițială a acestor blocuri.
Cum autoritățile locale și instituțiile statului par total indiferente la această problemă, tot ce ne mai rămâne de făcut e să sperăm că un posibil - dar cât se poate de probabil - cutremur major nu ne va prinde în locul nepotrivit, în momentul nepotrivit.
