Acum, la ora 14,30, când scriu aceste rânduri, la Vameş sunt încă oameni care stau blocaţi în maşini de aseară, de la ora 20.
Veţi găsi în ziar suficiente date ca să vă lămuriţi cum a fost posibil acest lucru, de ce iarna nu-i ca vara şi cum au reuşit autorităţile locale mai curând să încurce decât să descurce circulaţia din judeţul Galaţi. Primul, şi marţi noaptea singurul, judeţ din ţară închis.
Pe drumurile judeţului nu sunt nămeţii cât casa, temperatura nu a atins cote incredibile şi avertizarea pentru „calamitatea” care ne-a lovit a venit conştiincios cu o zi înainte. Cod galben, nici măcar portocaliu, aşa încât aşteptările pentru evenimente serioase erau modeste.
A fost destul timp ca lucrurile să poată fi pregătite, aranjate, reglate suficient de bine pentru a nu-şi bate nici natura nici altcineva joc de oameni.
Prefectul, nedormit şi mândru de sine, răspunde cu explicaţii din regulamente şi legi la întrebările noastre venite direct de la faţa locului. (Pentru că noi am ajuns de dimineaţă acolo. El - abia după-amiază).
ISU ba acţionează, ba nu, Poliţia Rutieră cică are oameni în zonă, chiar dacă ocupanţii maşinilor nu i-au văzut, iar cei de la deszăpezire sunt total depăşiţi de situaţie. Doar câţiva jandarmi ce se chinuie, din noapte, la lopată…
Mai mult, circulă un zvon care în situaţia actuală nici nu mai pare chiar aşa absurd. Cică şefii cu atribuţiuni în astfel de situaţii i-ar cam pune tălpi prefectului PDL-ist în exact ziua în care marele pedelist câştigător al alegerilor este uns preşedinte pentru al doilea mandat. Curată nebunie!
Între noi fie vorba, dacă ar auzi Traian Băsescu cam ce e la gura celor din maşinile de la Vameş, s-ar cutremura.
Prin telefon, una dintre persoanele de acolo mi-a transmis scurt:
„Suntem buni doar să-i votăm. Dacă era zi de alegeri, făceau politicienii pârtie cu mâinile ca să ne scoată să ajungem în timp util la secţiile de votare”. Şi n-am putut să o contrazic.
Între timp, după mai bine de 18-20 de ore de stat în drum, oamenii au rămas fără combustibil şi încep să simtă frigul. Unii sunt bolnavi, alţii bătrâni, alţii au copiii cu ei şi niciunul n-a mâncat de nu mai ştiu când.
Cică s-ar fi trimis combustibil şi mâncare, după atâtea ore!, şi chiar un tren care să-i aducă la Galaţi.
E îngrămădeală în faţa gării, pentru că gara e retrocedată şi în clădire nu se poate intra. „Sinistraţii” şi-au lăsat maşinile la marginea drumului şi pleacă încotro văd cu ochii.
Care credeţi că e părerea lor despre alegeri, depunerea jurământului de credinţă al preşedintelui, faptul că premierul desemnat Liviu Negoiţă şi-a depus mandatul, că tot nu avem guvern şi că negocierile între partide se petrec exact ca înainte de prezidenţiale?
Vă spun eu, îi doare exact în cot de toate astea. Exact în locul în care i-a durut pe politicieni de ei.
Oamenii au stat neputincioşi o noapte şi o jumătate dintr-o zi ghemuiţi în maşini, fără apă şi mâncare, cu inima cât puricele şi trimiţând mesaje către presă.
Se simt jigniţi, umiliţi, nedreptăţiţi. Şi au dreptate. Noaptea petrecută în autoturismele pe lângă care n-a trecut nimeni atâtea ore se vede dinspre ei altfel decât din clădirea Prefecturii.
Concluzia lor este clară: ori autorităţile sunt incompetente, ori mijloacele lor de acţiune în astfel de situaţii sunt egale cu zero.
Pentru că este de neconceput ca indiferent cât de indisciplinaţi ar fi conducătorii auto, cât de periculos carosabilul şi cât de mare zăpada, să nu se poată organiza rapid ieşirea oamenilor din această situaţie.
Se spune că unde e multă minte e şi multă prostie. Am putea parafraza spunând şi noi că unde e multă politică e la fel. Din cauza asta am ajuns unde se vede. Halal să ne fie!
