Cred că în miezul problemelor cu care România, în general, şi Galaţiul, în particular, se confruntă în ultima perioadă stă lipsa de răspundere.
Se taie ca la balamuc pădurile prin toţi munţii noştri, firmele exploatatoare au patalamale la mână, directorii de prin regii, companii sau organisme care ar trebui să facă şi să menţină ordinea în domeniu se acoperă de hârtii, de plantat la loc se plantează puţin şi, când se revarsă apele la inundaţii, ne mirăm. Apoi, un ministru vine şi pozează pentru fotografii artistice (!!!) cu o mamă căreia i-au murit patru copii, fiindcă i-a luat apa casa cu totul, iar mâine nu mai răspunde nimeni pentru situaţia care a determinat tragedia.
Duminică, am călătorit între Constanţa şi Făurei într-un automotor etajat al SNCFR care era plin ochi, cu oameni în picioare, pe culoare şi stând în fund pe scări, cu copii mici în braţe. Ventilaţia nu făcea faţă, geamurile nu se deschideau, iar cei doi controlori ridicau din umeri, la întrebarea legitimă a pasagerilor plătitori: "Astea sunt condiţii umane de călătorie?". Nu era treaba lor, ei doar controlau biletele.
După ce, la Galaţi, în decurs de o săptămână, două avarii majore la reţelele Apă Canal au lăsat, pe rând, câte o jumătate de oraş fără apă, furnizorul unic dă doar comunicate de presă cu detalii tehnice. Responsabilitatea pentru situaţia creată şi pentru termenele nerespectate în timpul reparaţiilor nu şi-o asumă nimeni. Bun, ţeava era veche, dar nu era treaba ta, ca furnizor, să o înlocuieşti? Că preţul creşte ca Făt Frumos!
Primăria Galaţi îi cere lămuriri Apă Canal, ceea ce este foarte bine. Aşteptăm, şi noi, şi cetăţenii, să vedem nişte măsuri concrete luate atât la nivelul companiei, cât şi al municipalităţii, pentru ca situaţia să nu se repete. Activitatea companiei furnizoare, care aparţine municipalităţii şi este, la fel ca transportul public, un monopol, trebuie controlată.
Apa este o utilitate indispensabilă, iar Primăria, ca structură edilitară, trebuie să reprezinte interesele consumatorilor, în relaţia cu acest furnizor unic. Accesul la apă, transportul public cu infrastructura aferentă, sistemul de strângere a gunoiului, accesul la gaz şi electricitate fac diferenţa dintre o administraţie capabilă şi una incapabilă. Dacă la gaz şi electricitate s-a liberalizat piaţa şi avem alternative, la apă, transport şi salubrizare nu avem. Şi serviciile cu pricina sunt toate ale municipalităţii. Răspunderea, îi place sau nu, se împarte şi ea!
