Bugetele publice au devenit din nou cal de bătaie al partidelor politice, iar melodrama moţiunii de cenzură depusă la adresa noului ministru de Finanţe nu este decât un nou episod din care „simplul spectator” iese buimăcit de schimbul suprarealist de replici dintre politicienii de toate culorile.
Pentru a înţelege, totuşi, ce şi cum, ar trebui să ţinem cont de un lucru: banii publici au fost priviţi, cel mai adesea, drept vistieria personală a celor aflaţi la putere, „puşculiţa” din care se scot inclusiv tradiţionalele… pomeni electorale. Lumea uită că „banii statului” sunt, în fapt, banii cetăţenilor, nu ai politicianului X sau Y.
Acum, revenind în Parlament, pare o ironie a sorţii că taman Eugen Teodorovici, artizanul unor măsuri economice care au dat peste cap şi mediul de afaceri, şi bugetele publice, este în fruntea celor care depun o moţiune, fie ea şi simplă, pe tema Finanţelor. În fine, schimbul de replici cu actualul ministru, Florin Cîţu, a avut în trecut numeroase episoade… Dar, uite-te cum, prin neştiutele căi ale politicii, miniştrii Guvernului Orban au ajuns să fie acuzaţi de neroziile Guvernelor produse sub oblăduirea lui Liviu Dragnea! Culmea, moţiunea… a şi trecut. Acest lucru demonstrează, pe de o parte, cât de fragilă este majoritatea pe care Guvernul Orban se bazează în Parlament, iar pe de altă pare ne dă imaginea luptei de gherilă pe care PSD, pozând acum ca partid „de Opoziţie”, o duce împotriva PNL aflat „la Putere”.
Mesajul moţiunii plasează Guvernul Orban în defensivă şi îi va fi destul de greu să explice cum şi de ce trebuie să dezamorseze „bombele” bugetare lăsate în urmă de PSD. Pur şi simplu, e dificil să faci dezbateri economice în faţa unui electorat obişnuit doar cu bălăcăreli televizate.
Din păcate, dincolo de moţiune, nici PNL nu pare dispus să meargă până la capăt, mizând în continuare pe majorării (mai ponderate, ce-i drept) de pensii şi salarii, deşi ştie că acest lucru nu înseamnă decât o creştere şi mai mare a deficitului bugetar şi toate consecinţele care decurg din a arunca pe piaţă bani fără acoperire în productivitate. Ce nu a înţeles PNL este că, în actuala situaţie economică a ţării, nu există cale de mijloc. Desigur, a merge pe linia corectitudinii economice e, în actuala conjunctură, riscant din punct de vedere politic – e ori la bal, ori la spital! Dar, poate, tocmai asta ne-a lipsit până acum: oameni de stat care să pună interesul public deasupra intereselor de partid!
