”Pac la războiu”

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
2 comentarii

Odată cu criza izbucnită între SUA şi Iran după „neutralizarea” generalului Qassem Soleimani a crescut nu doar riscul unui conflict regional, dar şi cel al revizuirii actualului sistem de alianţe ce au asigurat până în prezent stabilitatea la nivel internaţional. Sunt chestiuni care privesc şi România, mai ales dacă ne raportăm la cele două mari axe politice, economice, strategice din care face parte în prezent – NATO şi UE.
Modul în care administraţia Trump înţelege să acţioneze faţă de duşmanii declaraţi, dar şi faţă de… aliaţi, a ridicat deja destule semne de întrebare. Nu ştim care au fost argumentele americane prezentate în culisele diplomatice, atunci când au susţinut în faţa aliaţilor europeni eliminarea lui Soleimani, cert este că liderii UE nu par să fi fost aprobatori în legătură cu acţiunea Washingtonului. De aici vine şi declaraţia secretarului de stat american, Mike Pompeo, potrivit căruia europenii nu au fost „atât de utili” în susţinerea eliminării lui Soleimani...
Fie şi la modul ipotetic, un război între SUA şi Iran este un scenariu ce dă fiori statelor UE, ce riscă, prin NATO, să fie atrase şi ele în vârtejul conflictului. Nu ar fi prima dată. Să ne amintim de al doilea război din Golf, când SUA a atacat Irakul, chiar dacă Germania şi Franţa, de exemplu, nu au fost de acord cu acele acţiuni. Armele de distrugere în masă deţinute, chipurile, de Sadaam Hussein nu au fost găsite niciodată, în schimb asistăm astăzi la haosul din Orientul Mijlociu care a permis inclusiv extinderea reţelelor de influenţă ale Iranului sau ascensiunea ISIS.
După cum se ştie, europenii îşi pun destule întrebări în legătură cu angajamentul SUA în cadrul NATO, după o serie de declaraţii mai degrabă mercantile ale lui Trump. Nu este un secret nici că Trump nu „înghite” deloc structurile UE şi a fost un susţinător activ al Brexit-ului. Acum, conflictul iranian complică şi mai mult lucrurile. Indiferent cum am lua-o, caracterul coleric al administraţiei Trump nu este unul nici pe placul UE, nici al aliaţilor din NATO. Iar şocul ciocnirilor dintre SUA şi Iran amplifică inclusiv fisurile care există deja în aceste alianţe. De câştigat au competitorii geopolitici, precum Rusia şi China. Dar, ce să-i faci, „a la guerre comme a la guerre”!

Citit 1032 ori Ultima modificare Luni, 06 Ianuarie 2020 17:51

2 comentarii

  • postat de HAHAHA Marți, 07 Ianuarie 2020 09:49 192.168.10.*** Link la comentariu
    1
    0

    Nu va fie frica de DUSMANI ! PRIETENII te mananca muuuult mai bine !!!!

    Raportează
  • postat de rodax Marți, 07 Ianuarie 2020 09:10 192.168.10.*** Link la comentariu
    0
    1

    sa nu amestecam lucrurile.nato este o organizatie militara,iar ue una politico-economica.brexitul nu inseamna nimic in plan militar.nato ramane la fel de puternica si cu brexit si fara.un razboi al nato cu iranul nu este cazul sa ne puna pe ganduri.daca insa iranul va fi sprijinit de rusia si/sau china,atunci ar fi altceva.deocamdata sunt doar ipoteze,la adevaratele mize geopolitice noi oamenii de rand nu putem avea acces.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.