Fără urmă de îndoială, scandalul de fraudare a voturilor din Sectorul 1 al Capitalei nu este o excepție în peisajul general al alegerilor locale care tocmai s-au încheiat. Dacă în centrul Bucureștiului există asemenea suspiciuni de furt electoral, vă dați seama ce s-a întâmplat în restul orașelor și mai ales la sate? În situația în care corectitudinea și calitatea procesului electoral sunt puse la îndoială într-un mod atât de grav, ce relevanță mai are rezultatul votului? Și, fără vot în condiții legale, mai putem vorbi despre o societatea democratică și ghidată după valorile europene?
Mai întâi, despre corupție. Furtul voturilor nu este ceva nou în cadrul alegerilor politice din România. Se furau masiv voturi în anii 1990 și chiar și pe parcursul deceniului următor. Odată ce autoritățile au fost forțate să implementeze mijloace antifraudă la alegeri, fenomenul a scăzut ca amploare, fără dubiu. Totuși, orice sistem electronic antifurt, oricât de performant, nu poate șterge din ecuație factorul uman. Aici se duce acum bătălia, când vine vorba de frauda electorală. Câte situații similare celei din Sectorul 1 al Capitalei ar mai ieși la iveală, peste tot în țară, dacă ar avea cine să le identifice și să le aducă la cunoștința opiniei publice și la cea a autorităților. Răspunsul este că multe, cu siguranță, deși rezultatul general al alegerilor poate că nu s-ar schimba cu mult față de cel actual. Aici, însă, intervine în schemă a doua mare problemă, pe lângă corupție.
Incompetența. Vorbim despre slaba instruire și despre superficialitatea personalului din secțiile de votare. Nu, nu putem generaliza, dar fenomenul este atât de pregnant încât duce la compromiterea procesului electoral. Așa cum povestește o colegă din București, delegat la alegerile de duminică, ”am fost singurul delegat din secție care a verificat toate buletinele de vot. Singurul”. Față de alte alegeri, acest singur amănunt este esențial la alegerile locale. Pentru că buletinul de vot are multe pagini, dacă delegatul care deschide buletinul vede ștampila pe prima pagină, acesta poate considera că votul este valid, chiar dacă la trei pagini mai încolo mai există o altă ștampilă, ceea ce ar face ca votul să fie nul. Nu este o situație pur teoretică, ci este un mod de lucru în secțiile de votare. Se întâmplă acest lucru deoarece delegații nu vor să stea ”până dimineață” la numărat.
În acest mod, chiar și fără o intenție de fraudă, rezultatul votului este viciat până la compromitere. Dacă același tipar se va repeta și la alegerile din 6 decembrie (iar dacă lucrurile sunt lăsate ca acum, acest lucru se va întâmpla), ne vom scălda în aceeași tranziție spre o democrație funcțională și pentru următorii patru ani.
