Vestea că primul lucru pe care îl va face Ilie Bolojan, din noua postură de președinte al Consiliului Județean Bihor, va fi să reducă la jumătate personalul instituției, a ajuns deja subiect național de presă. Dând la o parte pojghița senzaționalului, ni se dezvăluie gradul de pervertire în care am ajuns să trăim și pe care îl acceptăm ca pe un dat firesc în societatea românească.
Chiar și la trei decenii de la Revoluție, principalele criterii după care se angajează în instituțiile statului sunt tot pilele, cunoștințele și relațiile. De la nivel de minister și până la ultima comună din județ, posturile sunt ocupate după orice alte standarde, doar după cele care au la bază competența, nu. Se întâmplă și în Galați, acolo unde regulile din concursurile de angajare sunt pliate pe studiile candidatului care trebuie să câștige și nu după cerințele postului, așa cum ar fi normal.
Astfel, când din vocabularul instituțiilor statului lipsesc termeni precum ”onestitate” sau ”competență”, este normal ca un anunț precum cel făcut de Ilie Bolojan să stârnească senzație, mai mult decât ar fi cazul. În primul rând, ar trebui să ne întrebăm de ce am ajuns aici. De ce permitem, ca societate, să fim furați în asemenea hal și de atâta timp?
Poate că este mai greu de intuit, însă atunci când de la bugetul statului sunt plătiți pentru stat degeaba mii de funcționari publici, cu salarii la care angajații din mediul privat nici nu visează, acest lucru se numește furt din taxele și impozitele pe care trebuie să le plătim. De aceea, corupția generalizată merge ca unsă în societățile sărace. Sărăcia și lipsa implicării civice generează corupție, iar corupția întreține sărăcia.
În lipsa unor mecanisme eficiente de reglementare și control, oricât ar crește salariile în mediul bugetar, performanța instituțiilor publice va rămâne la fel de scăzută. Acest lucru este cât se poate de evident în sistemul sanitar (dar exemple pot fi găsite în oricare domeniu), unde, în ciuda creșterilor de salarii, corupția pare să fi rămas la fel de mare, dacă nu chiar mai mare decât înainte.
Pentru a încheia într-o notă ceva mai optimistă, trebuie să spunem că alegerile locale care tocmai s-au încheiat ne-au arătat, prin rezultatele din unele județe, că unele schimbări în bine au loc, totuși. Pe plan național se simte un aer nou, însă județul Galați pare că s-a rătăcit iarăși pe drumul către schimbare reală, dacă nu de culoare politică, măcar de atitudine şi viteză de reacţie.
