Sublimitatea transparenței publice

Evaluaţi acest articol
(12 voturi)

În România, doar circa zece la sută dintre cei interesați pot obține informațiile de care au nevoie de pe site-urile instituțiilor publice, față de aproape jumătate, cât reprezintă media din Uniunea Europeană, arată un recent studiu al Eurostat.

Din păcate, această statistică nu are darul de a ne surprinde. Un demers jurnalistic firesc, inițiat în urmă cu aproape un an de zile, acela de a trece în revistă declarațiile de avere ale conducătorilor instituțiilor publice din Galați, nu s-a putut concretiza în totalitate. Pe lângă faptul că unele declarații nu erau actualizate sau, pur și simplu, lipseau cu desăvârșire, navigarea către obținerea informațiilor necesare a reprezentat o corvoadă. Lipsa de "abilități" în descifrarea misterelor și capcanelor site-ului unei structuri deconcentrate a tras după sine apostrofări din partea purtătorului de cuvânt al instituției. Ulterior, a fost necesară o revenire, în condițiile în care datele erau afișate pe site de la... coadă la cap.

Între timp, informații relevante, ca, de exemplu, gradul de realizare al veniturilor bugetare a ajuns să devină o mare necunoscută în plan local. Obținerea acestor cifre, ce reflectă însăși rațiunea de a exista a organului fiscal, necesită solicitări, timpi de așteptare și mega-aprobări. Fără a generaliza, mai nou, orice inițiativă ziaristică normală de obținere a unor informații, altele decât cele pe care instituțiile le livrează din propriul interes, se lovește, în primă fază, de opacitate, iar apoi devine o solicitare în baza legii cu termen de răspuns peste 30 de zile. Din punct de vedere jurnalistic, ajunge să fie inactuală, chiar caducă.

Altfel, chiar cifrele pandemiei au ajuns să fie motiv de contre în coaliția de guvernare. Când însuși ministrul Sănătății acuză "felul inovativ" și "artificiile" făcute înainte de alegeri privind calcularea datelor oficiale, începi să îți pui o serie de întrebări. Președintele României a tranșat însă disputa în stilu-i caracteristic, arătând că nu crede că aceste discuții teoretice opresc pandemia. Oricum, aplicarea restricțiilor sanitare depinde tot de formula de calcul din care ba se scad focarele de SARS-CoV-2, ba nu, ba se iau în calcul ultimele 14 zile, ba nu, ba se anulează ultimele trei pentru că nu au putut fi repartizate toate cazurile confirmate pe județe. Din această babilonie, nimeni nu mai înțelege nimic, apar teorii ale conspirației, iar cât despre transparență rămâne cum am stabilit. Nu o să folosim expresia aceea care începe cu sublim, dar suntem pe aproape.

Citit 1103 ori Ultima modificare Joi, 25 Martie 2021 23:47

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.