Preocupați cu câștigarea ”porției de libertate” de după relaxarea măsurilor de prevenire a răspândirii coronavirusului, am uitat că toată această perioadă de luptă cu pandemia a avut un preț, inclusiv în planul finanțelor publice.
Dacă ar fi să ne limităm doar la spațiul comunitar, putem spune că problemele au fost comune pentru toate statele Uniunii Europene, însă capacitatea de a le gestiona a fost în mod evident diferită. Unele state, precum Germania, Franța, Olanda au avut resurse uriașe pe care le-au mobilizat pentru a susține economia. Alte state, mai ca România, au fost în coada cozii, banul public fiind, în buna tradiție posdecembristă, sacul fără fund din care s-a scos și s-a scos de multe ori fără discernământ, mai ales în perioadele electorale. Așa se face că pandemia ne-a prins cu un deficit bugetar deja ridicat (4,6 la sută), iar miliardele de euro pompate, cât s-a putut, ”în lupta cu coronavirusul”, s-au adăugat și ele la povara publică.
Nici acum nu este foarte clar cum s-au cheltuit toate cele 15 miliarde de euro împrumutate în ultimul an, cert este că România s-a apropiat periculos chiar de pragul de 10 la sută al deficitului bugetar, în condițiile în care limita europeană este de 3 la sută din PIB!
Cât timp lumea a stat mai mult cu ochii pe pandemie decât pe ”chițibușuri” europene a mai fost cum a mai fost, Comisia Europeană nu a forțat pe nimeni să corecteze dezechilibrele macroeconomice. Dar acum, când se întrevede ieșirea din criză, se anunță și revenirea la ”ordine și disciplină” financiară.
Și uite așa, România a primit deja patru recomandări din partea Comisiei Europene, scopul aplicării acestora fiind de a încheia 2021 cu un deficit de 8 la sută, 6,2 la sută în 2022, iar din 2024 să se coboare sub pragul admis de 3 la sută.
Premierul Florin Câțu, aflat într-o mai mică campanie electorală, la nivel de partid, ne tot spune cum o să scotă țara din criză, pe aceleași ținte, fără însă a pomeni prea des că, dacă nu face ajustările bugetare, atunci România se va trezi cu sancțiuni europene pentru deficit excesiv...
Și mai puțin se vorbește de cum se vor face ”ajustările” bugetare. Deocamdată, cu toate promisiunile, nu s-au făcut pași prea mari nici în creșterea colectării veniturilor la buget, nici în informatizarea administrației, nici în eliminarea pensiilor speciale sau măcar în reformarea pe criterii de competență a structurilor sistemului public. Însă, iată, la instituțiile europene s-a aprins deja ”becul roșu”. N-ar fi exclus ca, după pandemie, să vină și adevărata... notă de plată.
