Ne uităm, însă tot nu vedem!

Evaluaţi acest articol
(20 voturi)

Am speranţe legate de construirea Drumului Ocolitor, dincolo de câştigul în infrastructură! Pentru şantier e subcontractant şi Muzeul Olteniei din Craiova. O echipă de arheologi va prospecta terenul. Cine ştie ce ar putea găsi, aducând măcar încă un strop de atracţie turistică... Şi aşa am tot risipit, precum cavoul roman reîngropat decenii, scufundarea, din neglijenţă, la mal (!), a navei „Transilvania”, în ´83, când epava a fost dorită de Muzeul Naval din Copenhaga, unde era construită, dar Ceauşescu s-a opus expatrierii. Navă tăiată patru decenii mai târziu, în libertate, fără a ajunge fragmente şi prin muzee. Iar iahtul „Libertatea” a fost vândut, ticălos, bine-mersi. S-a tăiat şi nava-berărie cu zbaturi „Anghel Saligny”. Pânzarul a fost abandonat putreziciunii, Pescăriile Statului, pitite,  trăsurile uitate...

Şi amplasarea unei antene a Cosmote în zona tumulilor funerari din zona Tirighina a dictat firmei să plătească lucrări de descărcare arheologică – soldate cu succese notabile!

Dar unele lucruri interesante sunt chiar la vedere şi... tot nu le vedem! Regretatul consilier cultural Marius Mitrof, atât de implicat în atractivul festival de reconstituiri istorice gălăţean, a cercetat, sub malul Dunării scăzute, rămăşiţele vechiului cheu. Cercetătorul mi-a arătat valul lui Traian şi cel al lui Athanaric, cazemate, sau podul unicat de la Năneşti, aruncat parţial în aer de nemţi şi refăcut în viteză de sovietici, jumătate nituit, jumătate sudat, unde nu există vreo placă indicatoare sau explicaţii. Tot nituit e şi  Farul Tuzla, cel mai vechi din ţară, printre proiectanţi fiind şi gălăţeanul Saligny. Şi tot fără explicaţii! Nepăsare! Ruginit pe alocuri, înconjurat de sârmă ghimpată, ba, mai mult, cu interdicţia de a fotografia, că este strategic, dar pe nave de război străine sau în sediul NATO am avut voie, cum oare?...

Să pomenesc de arheologia subacvatică la Galaţiul fără muzeu al Marinei? Un muzeu de arheologie subacvatică a fost creat datorită muncii căpitan-comandorului militar Constantin Scarlat, scafandrul ce şi-a riscat viaţa şi inspectând epava navei „Transilvania”. El a descoperit, în mii de ore sub ape, şi „cel mai mare centru de piraţi din Pontul Euxin” sau că „Portul Callatis depăşește nivelul oricărei construcţii portuare moderne”, marca ziarista constănţeană conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan. Păstrez şi eu, caldă, amintirea comandorului ce m-a iniţat ca şef al unei echipe de scafandri în Atlantic. Din păcate, arheologii subacvatici se plâng azi de „războiul” cu Ministerul Apărării, care vrea să îi înregimenteze... Nu vedem ce avem!

Citit 1636 ori Ultima modificare Duminică, 19 Septembrie 2021 22:25

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.