În 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România a primit fonduri nerambursabile cu o valoare totală de aproape 71 de miliarde euro, contribuind la bugetul comunitar cu 24 de miliarde de euro. Aritmetic, suntem pe plus cu 47 de miliarde euro, în condițiile în care în doar doi ani de pandemie (2020-2021), "intrările" de la Uniunea Europeană au fost aproape o treime din acest total.
Mai trebuie spus că țara noastră nu a fost nici pe departe o campioană a atragerii de fonduri europene. Peste 3,5 miliarde euro au fost ratați în perioada 2007-2013, iar în intervalul 2014-2020, gradul de absorbție de la finele anului trecut era de 63 la sută.
Altfel spus, din actualul exercițiu de finanțare, banii europeni, în baza facturilor la proiecte, mai pot fi decontați doar până în decembrie 2023. Este vorba de peste 10 miliarde de euro. La aceștia se adaugă 60 de miliarde din PNRR și din noul ciclu de programare 2021-2027, acestea din urmă axate pe digitalizare și economie verde, dar nu numai. În plus, aproape 16 miliarde euro au ca destinație agricultura și dezvoltarea rurală, iar 5,5 miliarde reprezintă alte axe de finanțare cu bani europeni. Per total, România ar putea accesa aproape 92 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile, bani la dispoziția noastră din contribuțiile plătitorilor de taxe și impozite din UE.
Dacă nu v-au plictisit deja aceste cifre, europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european, a menționat duminică faptul că România este întârziată în accesarea fondurilor europene, dând exemplul altor state, precum Spania şi Franţa, care au atras deja miliarde de euro din PNRR, dar şi din exerciţiul 2021-2027.
În actualul context geopolitic, țara noastră nu își mai permite întârzieri. Starea jalnică a sistemului sanitar, a celui educațional, dar și a infrastructurii de transport au fost principalele cauze ale unei depopulări îngrijorătoare. Cei rămași în țară au dezvoltat un instinct al supraviețuirii individuale, la care se adaugă un dezinteres masiv față de chestiunile comunitare, fapt ce se reflectă și în procentele de participare la vot. Totuși, scoși din letargie, românii au dat dovezi substanțiale de omenie atunci când s-a pus problema sprijinirii refugiaților din țara vecină, goniți de un război barbar. E rândul guvernanților să înțeleagă care este calea către prosperitate și normalitate, prin investiții și nu prin pomeni de tot soiul. Sărăcia și înapoierea, la care se adaugă lipsa de informare și mentalitățile retrograde au adus la ușa noastră un agresor care sărbătorește Ziua Victoriei terorizându-și vecinii.
