Citesc faptul că "peste 25 la sută din PIB-ul României este generat de industria auto"! Ministrul român al Economiei vorbea, cu mândrie de altfel justificată, despre "competitivitatea" României. Fabrică, de pildă, baterii - o industrie poluantă însă! Până ne vom implica mai mult în producerea de piese pentru automobile electrice, vom contribui, în continuare, la fabricarea de maşini pe benzină şi motorină - poluante foc!
Dar chiar şi furnituri pentru nepoluantele - ştim cu toţii! - maşini electrice ne pot face responsabili de poluare! Citeam pe un site serios, specializat - www.stiintasitehnica.com: "un studiu publicat de IVL Swedish Enviromental Research Institute concluzionează că bateriile litiu-ion, folosite pe scară largă în cazul mașinilor electrice actuale, sunt mult mai poluante decât am crede". Site-ul adaugă: "Producerea bateriei Tesla emite la fel de mult CO2 ca o mașină pe benzină în 8 ani. Este vorba despre un articol apărut pe site-ul Principia Scientific". Serioasa publicaţie online românească susţine, însă, că este vorba despre fake news. În ce să mai crezi azi? Nu demult, oameni de ştiinţă recunoscuţi, însă cumpăraţi de industriaşi, afirmau că nici benzina cu plumb nu avea efecte cancerigene...
Cu efortul de a face maşinile cât mai curate pentru mediul înconjurător, în paşi mici, care nu ajung din urmă încălzirea globală galopantă, va trebui să ne mândrim cu rolul nostru de... canibali ecologici, care... aduc bani acasă. Ca pe vremea dictaturii, când ni se predica mereu că noi am inventat focul şi arcul... Mă rog, chestie de politică...
E adevărat că ne-am enervat atunci când un europarlamentar german s-a opus vehement primirii României în zona Schengen? Păi, şi în afara acestui spaţiu în care va trebui să fim crispaţi în a respecta reguli tot mai stricte, ca să nu se întoarcă totul chiar împotriva noastră, tot suntem un pericol general. O prăpastie se cască între sărăcia cruntă şi corupţia de la noi.
Acum, orice reglementare cinstită pare să ne vrea răul. De pildă, o comunitate săracă se străduieşte să renunţe la statutul de rezervaţie ecologică, pentru că nu va avea din ce se încălzi la iarnă! Sigur, în timp, codrii protejaţi ar putea atrage un turism mănos, dar şi aşa oamenii se cam îndoiesc că vor avea parte şi de drumuri. Precum în cazul podului brăilean peste Dunăre, la care degeaba ar continua lucrările în ritm european, dacă pe malul celălalt construcţia unor drumuri moderne va mai dura câţiva ani...
