Efectul Macron și „pasiența” Schengen

Efectul Macron și „pasiența” Schengen
Evaluaţi acest articol
(10 voturi)

Un eveniment destul de discret pe agenda diplomatică, întâlnirea de la sfârșitul săptămânii trecute, dintre președintele Klaus Iohannis și președintele Emmanuel Macron, vine, totuși, ca o confirmare a relațiilor tot mai strânse dintre Franța și România.

Întâlnirea celor doi șefi de stat, desfășurată în "umbra" Forumului pentru Pace de la Paris, a fost un bun prilej pentru a aborda atât marile probleme care frământă Europa - războiul din Ucraina, securitatea energetică, cooperarea NATO, cât și consolidarea pozițiilor în chestiuni de interes major pentru România, precum aderarea la Spațiul Schengen.

După ce, o lungă perioadă de timp, Franța, ca priorități externe, era mai degrabă orientată spre bazinul mediteraneean, decât spre cultivarea relațiilor de "gintă latină", pare a-și fi reconsiderat pozițiile, devenind chiar unul dintre cei mai activi parteneri în consolidarea flancului estic al NATO. Această repoziționare din partea Franței s-a manifestat în special după Brexit și poate fi privită, poate, și ca o tendință de a reechilibra, în tandem cu Germania, mai ales, sistemul de relații intercomunitar.

La ultima întâlnire cu Macron, președintele Iohannis pare a fi primit o reconfirmare fermă a sprijinului Franței privind aderarea României la Schengen, lucru extrem de important într-o perioadă în care Olanda ne dă destule emoții. Un sprijin politic consolidat este necesar și din perspectiva unor alte potențiale "surprize". Asta pentru că sunt partide pe scena europeană care au tendința de a exploata în mod populist tema extinderii Spațiului Schengen, iar unele guverne sunt supuse unor presiuni din ce în ce mai mari în această privință.

După Olanda, sunt semnale că apele sunt destul de tulburi și în Suedia, unde un guvern minoritar este expus atacurilor unei opoziții care, declarativ cel puțin, nu este favorabilă extinderii Schengen. Desigur, dacă ne gândim că Suedia dorește să intre în NATO, acolo unde și România are un cuvânt de spus, atunci vedem că discuția poate acoperi mai multe aspecte. Dar un aliat precum Franța, fie că vorbim de Schengen sau de NATO, contează foarte mult.

Nu în ultimul rând, un lucru îmbucurător este dorința Franței de a deveni un partener economic mai activ al României, inclusiv în ceea ce privește lanțurile logistice feroviare sau navale. Și aceasta este o veste bună pentru România, pentru că, desigur, apartenența la spațiul de liberă circulație este, în definitiv, un avantaj economic deloc de neglijat.

Prin urmare, la Paris, "jocurile sunt făcute". Rămâne de văzut dacă ne va ieși "pasiența" și în celelalte capitale europene.

Citit 1029 ori Ultima modificare Duminică, 13 Noiembrie 2022 22:24

Mai multe din această categorie:

2 comentarii

  • postat de florin
    Luni, 14 Noiembrie 2022 14:07
    86.124.203.***
    Da mai lasatima cu aceste intilniri fara nici o noima!Caaaare sunt rezultatele acestor intilniri peneoficiale???????Dupa Iliescu au fost doi presedinti de dreapta!Amindoi catastrofali!Pe timpul lui Iohannis cel putin am fost definiti clar ca cei mai mari slugoi si cei mai mari de pupatori ai licuricilor mari sau mici!Basescu s-a limitat sa pupe un licurici!Iohannis in disperarea lui a pupat si licuricii mari si aia mici!Am fost unul care a votat Dancila !Si cred cu ardoare ca Dancila era un presedinte muuuuult mai bun de cit Iohannis!Din pacate 20 de ani din viata noastra au fost risipiti cu Iohannis si Basescu!Pacat!
    0
    3
    Raportează
  • postat de Eșecul sau succesul lui Iohannis.
    Luni, 14 Noiembrie 2022 06:42
    109.166.128.***
    Dacă foștii președinți a României, cu bune și mai mult cu rele, au reușit să ne integreze în NATO prin Iliescu președinte și foștii președinți, Emil Constantinescu, începând tratativele de aderare la UE, încheiate și finalizate pe timpul lui Băsescu președinte prin aderare definitivă în UE, Iohannis, ca șef al politici externe, neintegrând România în Spațiul Schengen, va rămâne ca cel mai catastrofal președinte de țară, neavând nici-o valoare în istoria României pe plan extern, că pe plan intern, suntem în cea mai neagră viață de după '89, ,,criza generală'', pe toate planurile ministeriale, fiind motoul, brandul nostru de țară, în frunte cu ,,criza energetică'' generală.
    0
    15
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.