Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a îndemnat partenerii europeni "să aducem fără întârziere" România și Bulgaria în Spațiul Schengen! A fost o mențiune specială în importantul "Discurs despre starea Uniunii", privind prioritățile strategice ale Executivului european. Este, indirect, o palmă într-o mănușă de catifea la adresa Austriei și Olandei, ultimele țări care, sub o formă sau alta, încă stau cu piciorul în ușa Schengen.
Această mențiune vine la doar o zi după ce și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că România și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile pentru a intra în Spațiul Schengen și că orice opoziție în acest sens este, în fapt, un izvor de instabilitate și extremism pentru întreaga Uniune Europeană. Asta pentru că e vorba de însăși valorile fundamentale ale spațiului comunitar - libertatea de mișcare este una dintre cele mai importante dintre ele - iar "șuntarea" acestora din considerente politicianiste, fără argumente valide, naște un precedent periculos, în care conjunctura unor interese meschine poate să ducă la deraierea proiectului european.
Desigur, luări de poziții favorabile extinderii Spațiului Schengen au mai fost și în trecut. Dar ele au acum o semnificație suplimentară. Cu mai puțin de un an înainte de noile alegeri europarlamentare, Comisia și PE dau un semnal că "bătălia" cu Austria și Olanda nu va scădea în intensitate, ba din contra.
Una dintre temele importante în lunile următoare se conturează a deveni modificarea Tratatelor europene, inclusiv în sensul apărării valorilor fundamentale. Iar Austria va avea de dat niște răspunsuri nu tocmai pe placul ei. Să nu uităm că, în iulie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care Guvernul Nehammer a fost condamnat pentru exercitarea nejustificată a dreptului de veto.
La aceasta se adaugă poziția mai "hard" pe care România tinde să o ia la adresa Austriei. Se vorbește deja despre deschiderea unor procese la nivel Curții Europene de Justiție și solicitarea de despăgubiri pentru blocarea accesului în Schengen.
Rămâne de văzut dacă politicienii austrieci sau olandezi sunt dispuși să-și asume costurile de a fi puși pe același palier cu Orban, de exemplu, sau chiar cu Putin și să riște, la o adică, inclusiv sancțiuni costisitoare politic și financiar.
Cert este că, indiferent de deznodământ, subiectul extinderii Schengen va fi un punct important și în "Discursul despre starea Uniunii" de peste un an. Să sperăm, însă, că tema va figura la capitolul realizări.
