După valul de rachete și drone iraniene care s-au abătut asupra Israelului, întreaga lume face eforturi uriașe pentru a apăsa ”frâna” acestui conflict regional care are potențialul de a deveni un război de amploare.
Într-un conflict precum cel din Orientul Mijlociu, mizele sunt uriașe. Acest lucru s-a văzut și din amploarea și diversitatea forțelor care s-au pus în mișcare în aceste zile. Inclusiv din România au plecat șase avioane britanice Eurofighter Typhoon pentru a participa la misiunile de apărare a spațiului aerian al Israelului! Practic, forțele aeriene de la Baza Mihail Kogălniceanu s-au aflat simultan pe două ”fronturi”, pentru că, dincolo de ce se întâmpla în Israel, importante erau și misiunile de Poliție Aeriană deasupra Mării Negre, ea însăși scena unui conflict.
Dacă în ecuație mai punem și faptul că SUA au folosit pentru prima dată în condiții de luptă rachete precum cele de la Deveselu pentru a intercepta rachetele balistice iraniene, vedem că ”distanța” strategică dintre România și conflictul dintre Israel și Iran nu este chiar atât de mare.
Desigur, întrebarea este până unde se va ajunge în această înfruntare. Va riposta Israelul și va ataca, de exemplu, bazele de rachete sau facilitățile nucleare iraniene? În prezent toți aliații occidentali ai Israelului îndeamnă autoritățile de la Tel Aviv la reținere. E suficient conflictul din Fâșia Gaza, e suficient la o scară mai mare conflictul din Ucraina, un război fățiș între Israel și Iran ar avea consecințe în lanț greu de estimat.
Cumva, deși Israelul, cu ajutorul aliaților, a reușit să respingă cu succes sutele de drone și rachete iraniene, problema e că atacul direct al Teheranului asupra teritoriului israelian a creat un precedent căruia, cumva, militar sau diplomatic, cabinetul Netanyahu trebuie să-i dea un răspuns. Iar în prezent nu este o unanimitate de păreri...
Un act de reținere din partea Israelului ar fi, poate, cea mai bună soluție, dacă este să-l privim și din prisma conflictului din Gaza. Să nu uităm că, în urma atacului iranian, Israelul și-a recuperat din ”capitalul” diplomatic pierdut în urma controverselor legate de modul în care conduce ostilitățile cu Hamas și efectele asupra populației civile.
Pe ”surse” se vorbește chiar de posibilitatea ca Congresul SUA să deblocheze, în sfârșit, ajutorul de 100 de miliarde de dolari ce se referă atât la Israel, cât și la... Ucraina! Și iată cum, toate aceste conflicte regionale nu numai că sunt, indirect, conectate între ele, dar pot avea și efecte globale! Un fel de toate drumurile duc la Washington, via Tel Aviv și Kiev.
