Nici nu am apucat ”să intrăm în pâine” cu majorarea salariului minim net la 2.363 de lei, cu 280 lei peste cel actual, că deja Executivul pune pe masă... salariul minim european. Alt calcul, dar la aceleași portofele...
Dacă e să ne luăm după statistici, cam 1,8 milioane de angajați ar urma să beneficieze direct de majorarea salariului minim ce se va aplica din luna iulie, însă în realitate lucrurile nu se opresc aici.
Salariul minim pe economie este, dincolo de valoarea lui în sine, și unitatea de raportare la o serie de salarii din alte sectoare, precum cele din sectorul bugetar, acolo unde, în funcție de indicele de multiplicare stabilit prin lege pentru fiecare tip de activitate, rezultă și salariile aferente.
Dar problema, mai degrabă, e în sectorul privat, acolo unde cheltuielile salariale sunt acoperite doar din surse proprii, iar majorările nu pot veni decât prin creșterea productivității. Ce-i drept, potrivit unor experți financiari, cifrele statistice de 1,8 milioane de angajați ce ar fi plătiți cu salariul minim ar fi mai mari decât cele reale. Altfel spus, unii patroni, dincolo de salariile din cartea de muncă, găsesc metode pentru o suplimentare a veniturilor prin metode aflate în ”zona gri”... Ar fi un soi de compromis, pentru că, la modul real, un salariu de 3.000 lei net, chiar și pentru munci necalificate, se pare că nu mai reprezintă o raritate. Creșterea salariului minim este însă privită și ca un instrument de scoatere la lumină a veniturilor aflate la limita legii.
Acum, când pe formula salariului minim european se va stabili o legătură între salariul minim și salariul mediu pe economie, va fi inevitabilă o nouă presiune pe creșterea salariilor. Ideea de bază este de a micșora discrepanțele salariale, însă aceasta e o chestiune mai ușor de spus decât de făcut. Iar o prea mare presiune salarială își găsește cel mai adesea ”supapa” în inflație. Paradoxul este că, într-o astfel de situație, tocmai persoanele cu venituri mai mici sunt cele mai afectate de creșterea prețurilor.
Prin urmare, cel mai corect ar fi, poate, să ne raportăm nu la salariul minim sau net, ci la puterea de cumpărare. Pentru că degeaba ai ”pe hârtie” 3.000 lei salariu, dacă la modul practic prețurile tind să urmeze creșterile salariale. În 2019, 3.000 lei era valoarea unui salariu mediu, iar pe o creștere a acestui indicator avem azi peste 5.000 lei net. N-ar suna rău, dacă n-am avea însă o inflație anuală ce a trecut, ca în 2023, de 14 la sută. Avem, cum s-ar spune, portofelul mai plin, dar sacoșa mai goală...
