Doi polițiști tinerei, probabil din noile serii de încadrați direct, copleșiți și umiliți de o gașcă consistentă de golani dezlănțuiți, care mișunau într-un ritm haotic și derutant în jurul lor
Foiala pigmentată cu accente de smuceală între turbulenți și firavele forțe de ordine ar putea constitui un episod hilar, dacă n-ar fi de plâns și caracteristic, tot mai des, pentru realitatea străzii din România anului 2024.
Viitorul nu poate fi roz, pentru că prezentul este deja cenușiu când vine vorba de ceea ce se întâmplă pe străzile României, la 24 de ani de la intrarea în mileniul trei, de când lucrurile au luat-o razna pe toate fronturile. Munca și-a pierdut din valoare, lăsând loc comodității consumismului și modalităților alternativ-obscure de câștig rapid, copiii, ajunși acum adulți în toată firea, și-au pierdut motivația la umbra tot mai multor drepturi și în lipsa tot mai multor îndatoriri, iar statul, cu ale lui instituții, și-a pierdut din autoritate și putere. Tot așa, într-un lanț nesfârșit de cauze și efecte care s-au propagat pe toate palierele, într-un mecanism continuu menit să distrugă, am ajuns să ne întrebăm: încotro mergem?
Un episod surprins pe o stradă dintr-un oraș din România și devenit viral pe rețele de socializare arată foarte clar încotro ne îndreptăm. Doi agenți tinerei, chemați probabil să aplaneze un conflict între două găști de pierde-vară, genul de indivizi care de regulă nu se trezesc dimineață să meargă la muncă, se îmbrâncesc cu beligeranții, nereușind să impună nimic. Cu atât mai puțin să îi intimideze pe certăreții care de la un moment la altul se iau de guler între ei, iar mai apoi cu fiecare dintre polițiștii care nu mai știu de unde să apuce situația.
"Băi, frate, las-o așa, hai acasă", este apelativul cu care unul dintre "certăreți" se ține scai de unul dintre polițiști, stând lipit de el mai ceva ca timbrul de scrisoare. Nici vorbă de respect, teamă, frică sau orice altceva ar putea și ar trebui să impună o uniformă și mai ales cel care o poartă.
În orice altă țară, mai cu tradiție în astfel de situații, probabil conflictualii ar fi fost imediat "potoliți" prin niște proceduri destul de ferme cât să nu lase loc de negocieri și "băi, frate".
La noi, în România anului 2024, în care Poliția și ale sale structuri de forță angajează "la kilogram" (armata, chiar şi cu zece clase), în care tinerii recruți stau cot la cot cu "băi, frate" la coadă la shaorma, prin cluburi sau alte anturaje, situaţia nu are cum să fie roz. Ar fi interesant, deși de nedorit, să vedem cum într-o posibilă viitoare mobilizare, și unii, și alții se calcă pe bombeuri să scape. Încotro, frate?
