Prezentarea "pe cifre" concrete a proiectului bugetului de stat va fi momentul adevărului pentru actualul Executiv, dar și pentru conturarea viitoarei evoluții economico-sociale, cu mai puține speculații sau "ipoteze de lucru".
Din start, un lucru este clar: ne vine "nota de plată" pentru cheltuielile care, în perioada electorală, au adâncit deficitul bugetar până dincolo de fundul sacului... S-a mers pe principiul "banilor din elicopter" până trec alegerile, fie ele locale, parlamentare sau prezidențiale. Dar, ce să vezi, ciclul electoral a intrat în prelungiri...
Colac peste pupăză, peste mediul economico-social tot mai complicat, suntem și în mijlocul unei crize politice, iar incertitudinile în privința direcției în care o va lua România - va rămâne pe traiectoria europeană sau va deveni un satelit al Rusiei? - nu fac decât să pună sare pe rană.
Toate la un loc duc la o acumulare de furie și frustrare în rândul populației. Iar acum Guvernul vine cu un buget de stat marcat de tăieri de toate felurile, cu repere și ținte financiare care cu siguranță vor stârni discuții aprinse în momentul în care, săptămâna viitoare, vor ajunge spre dezbatere în Parlament.
Vom aminti un singur element: proiectul de buget prevede, față de 2024, o creștere a veniturilor cu nu mai puțin de 50 miliarde de lei, adică echivalentul a aproximativ 10 miliarde de euro! De unde? Ei bine, din tăierea facilităților din agricultură, construcții, IT, din creșterea generată de coborârea plafonului la microîntreprinderi, din creșterea eficienței ANAF, pentru a aminti doar câteva dintre sursele pomenite de ministrul de Finanțe, Tanczos Barna.
De partea cealaltă, sunt însă economiști care avertizează asupra șocurilor sociale - deja se anunță un val de proteste și mișcări sindicale de amploare - creșterea bazată pe consum va încetini și ea, sectorul privat devine tot mai prudent în derularea unor investiții. Se va mai reuși, în aceste condiții, atingerea acelei ținte de încadrare în deficitul de 7 la sută din PIB, cheie pentru toate politicele macroeconomice?
Fără a fi prăpăstioși, acest proiect de buget, la fel precum cele din anii precedenți, pare să aibă veniturile supraevaluate, în contrast cu cheltuielile subevaluate. Ca să dea, măcar "pe hârtie", socoteala. Se vor mai câștiga astfel, două, trei luni, până când proiecțiile financiare pe 2025 vor căpăta consistență. E un timp care, ce să vezi, ar fi util pentru scena politică din perspectiva alegerilor prezidențiale cu repetiție. Ce va urma după asta, ori la bal, ori la spital...