Imediat după ce sărbătorile de iarnă s-au încheiat, după ce Boboteaza și Sf. Ion sunt deja trecute, românii s-au întos la muncă, chinuindu-se să se readapteze programului și obligațiilor de la serviciu după atâtea zile libere, pensionarii s-au trezit și ei dis-de-dimineață în prima zi lucrătoare a Anului Nou și s-au așezat civilizat la rând, în fața sediului de la Taxe și Impozite, dornici să lase la ghişee un pumn de bani.
Ce mai contează că peste tot se anunțase că obligațiile către municipalitate nu pot fi plătite înainte de 12 ianuarie și ce dacă, pe 6, 7 sau 8 ianuarie, obligațiile fiscale pentru 2026 nu erau încă calculate... Dacă tot trebuie plătite, atunci măcar să fie plătite la început de an și să beneficieze de reducerea pentru această inițiativă lăudabilă.
Și pentru că tot veni vorba despre taxe și impozite și despre obligațiile fiscale pe care fiecare cetățean le are, nu pot să nu vă împărtăşesc sentimentul pe care l-am trăit în aceste zile, de la Revelion încoace, legat de acest subiect. Am aștepta ziua în care „ghișeul.ro” a devenit activ cu aceleași emoții cu care așteptam în studenție să se afișeze rezultatele la examene. Cele câteva secunde în care aplicația se învârtea până la afișarea sumei de plată m-au făcut să retrăiesc sentimentele acelea când venea profesorul cu subiectele de examen și secundele care treceau până la aflarea lor erau cele mai grele și cele mai lungi.
Apoi răsuflam ușurată și o scoteam cumva la capăt. Așa se va întâmpla și acum, când suma afișată pe portalul „ghișeul.ro” este una care depășește mult așteptările, dar măcar faptul că știu în ce ape mă scald îmi oferă acum altă siguranță.
Nu va fi ușor să trecem peste aceste încercări la care suntem supuși în aceste vremuri de austeritate impuse de noua conducere a țării, dar vorba aceea: „Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război”.
