Imediat ce s-a aflat de plecarea din ţară a lui Boldea, toată lumea a sărit la gâtul DIICOT-ului, acuzându-i pe procurori că l-au făcut scăpat, că şi-au bătut joc de meserie, că fac favoruri politice, că s-a ratat şansa pedepsirii unui individ fără scrupule etc. Procurorii au replicat, atât cât au putut, invocând cadrul legislativ imperfect, care nu le-a permis să ceară reţinerea lui Boldea la frontieră înaintea ridicării imunităţii de către Camera Deputaţilor. Mai mult, o eventuală astfel de cerere ar fi însemnat cercetarea în libertate a deputatului şi ar fi dus la un tratament injust vizavi de ceilalţi învinuiţi, aflaţi deja în arest.
În cursul zilei de ieri, n-au lipsit nici vitejii de după război, care au început să se laude că ei ştiau de ani de zile şi că nu e nicio mare scofală că DIICOT-ul a aruncat pe piaţă „dosarul Boldea”. Aici trebuie spus că mai toată lumea interesată cât de cât de ce se întâmplă prin Galaţi „ştia”, în condiţiile în care oraşul vuia de multă vreme despre „ingineriile” care se presupune că ar fi fost concepute de deputat. Numai că de la acest ştiut zvonistic şi până la alcătuirea unui dosar de amploarea celui de faţă e oarece distanţă. Asta ca să nu mai spunem că, potrivit procurorilor, dosarul lui Boldea cuprinde mult mai multe imobile şi terenuri decât cele menţionate în referatul înaintat parlamentarilor şi care a ajuns apoi în presă.
Oricum, ancheta va continua, cu sau fără Boldea în ţară sau în arest, iar demersurile în acest sens - percheziţii, sechestre - au fost vizibile chiar din cursul zilei de ieri. Şi chiar dacă presupunem că Boldea ar scăpa de justiţia românească - deşi nimeni nu şi-ar dori asta - şi s-ar bronza de-acum încolo prin Seychelles sau Papua Noua Guinee, fără să mai fie tras vreodată la răspundere, un lucru e cert. Cariera publică, nu numai cea politică, a (încă) deputatului e compromisă.
După acest scandal, nu va mai exista cu siguranţă niciun gălăţean dispus să-i acorde încrederea şi votul său (să reamintim că, în toamna lui 2008, nu mai puţin de 35 la sută dintre electorii din Micro 38-39-40 l-au votat pe Boldea?). Şi până la urmă, acesta e singurul lucru care contează, că 6.957 de oameni nu-şi vor mai putea pune speranţa în mâinile celui care promitea, imediat după ce câştiase alegerile, că „mă voi ocupa de problemele din Justiţie, pentru că acestea sunt multe!”.
De problemele din Justiţie s-a ocupat, până una-alta, DIICOT-ul, iar atacurile la adresa procurorilor acestei structuri par să fie concertate de către cei care se simt, la rândul lor, cu musca pe căciulă. Pentru că nu numai Boldea ar trebui să iasă din viaţa publică, ci şi alţii care se fac vinovaţi, dincolo de lege, de păcatul capital de a fi înşelat încrederea alegătorilor.
