Consiliul Județean (CJ) Galați și proiectanții viitorului Aeroport Internațional Galați - Brăila au reușit să obțină avizul Administrației Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) pentru realizarea acestui obiectiv. Avizul se referă atât la caracteristicele generale ale aeroportului, cât și la amplasamentul definitiv al acestuia și configurația elementelor privind traficul aerian, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă președintele CJ Galați, Costel Fotea, alături de care au fost prezenți europarlamentarul Dan Nica și primarul Ionuț Pucheanu.
Potrivit datelor care au stat la baza avizului ROMATSA, Aeroportul Internațional Galați - Brăila, care este deja inclus în Masterplanul de Transport, va fi amplasat între Braniștea, Slobozia Conachi și Tudor Vladimirescu, fiind stabiliți și principalii indicatori tehnici ai obiectivului.
Aeroportul se întinde pe o suprafață de 250 de hectare, la care se vor adăuga 115 ha, rezervă pentru extinderea aeroportului sau dezvoltarea unor viitoare investiții publice sau private. Aeroportul va cuprinde un terminal de pasageri (parter + etaj), cu turn de control integrat și o suprafață construită de peste 15.000 mp. Suprafața desfășurată a întregului terminal va fi de 28.500 mp, iar într-o oră de vârf va putea deservi până la 860 de pasageri.
De asemenea, aeroportul va dispune de un terminal cargo, situat în partea de nord a celui de pasageri și va avea o suprafață de 5.460 mp. Terminalul cargo va avea o înălțime de 6,5 metri, cu o structură de rezistență bazată pe elemente prefabricate și un sistem de fundare adaptat caracteristicilor solului.
Pista aeroportului va avea o lungime de 3.500 de metri și o lățime de 60 de metri (similar cu aeroporturile Otopeni, Timișoara și Constanța - n.r.) și va putea deservi aeronave de mediu și lung curier, cu litera de cod C/D/E, de tip Airbus A 320/321; A330 sau Boeing B737, B767, B777 (aeronave mari). Capacitatea de parcare a aeronavelor va fi de opt până la 22 de poziții, în configurația maximă a terminalului.
Conform studiilor de trafic, aria de captare a Aeroportului Internațional Galați - Brăila are potențialul de a ajunge în 15 ani la trafic de un milion de pasageri pe an.
"Pentru obținerea acestui acord am avut nevoie de opt, nouă luni, ceea ce a și dus la depășirea termenului inițial - finalul lui 2023 - pentru definitivarea studiului de fezabilitate. Mai exact, pentru obținerea acordului ROMATSA, împreună cu proiectanții și instituțiile care deliberează a trebuit să reconfigurăm de trei, patru ori poziția aeroportului și a spațiului aerian, până să ajungem la un numitor comun pentru a obține acest aviz, pentru ca proiectul să meargă mai departe. Nu a fost ușor, nu a fost simplu, pentru că dincolo de ceea ce ține de activitatea aeroportului, de gestionarea traficului aerian, este și partea de conexiune la utilități, la rețeaua rutieră, asta pentru a nu mai vorbi de multitudinea studiilor tehnice - topografice, geotehnice, arheologice hidrogeologice, de mediu, ostacolare, hidrologice etc. - ce trebuie realizate pentru un astfel de obiectiv. Ne bucurăm că, în sfârșit, am reușit să intrăm în linie dreaptă cu aceste avize. Mai sunt de actualizat o serie de elemente de detaliu ce țin de amplasamentul în aceste studii, astfel ca până la sfârșitul acestui an - începutul anului viitor să definitivăm studiul de fezabilitate și să putem trece la etapele următoare, privind stabilirea surselor de finanțare și organizarea licitațiilor de execuție a proiectului", a declarat președintele CJ Galați, Costel Fotea.
La acest proiect, CJ Galați colaborează cu CJ Brăila, în urma parteneriatului asumat în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructura de Transport de Interes Strategic în zona de Sud-Est. Elaborarea studiului de fezabilitate și a documentației tehnice aferente acestui proiect a revenit unei asocieri de companii având drept lider firma Aduro Impex, specializată pe construcții civile și industriale, ce are la activ inclusiv proiecte privind dezvoltarea unor aeroporturi.
Proiectul aeroportului, inspirat ca arhitectură din identitatea dunăreană a zonei, cuprinde pe lângă elemente de tehnologie de ultimă oră și o generoasă zonă verde și de relaxare, inclusiv un spațiu expozițional.
În total, potrivit proiectanților, pentru punerea în practică a acestui proiect este nevoie de o investiție de aproximativ 500 milioane de euro, lucrările urmând să dureze între doi și trei ani. Potrivit informațiilor furnizate în cadrul conferinței de presă, pentru finanțarea proiectului se iau în calcul mai multe variante, atât din surse private, cât și din fonduri europene sau bugetare.
