De ce ne este frică se pare că nu scăpăm. Cu un sistem bugetar suprasolicitat de cheltuieli în dorul lelii, Ministerul Finanţelor încearcă să dreagă din mers busuiocul prin măriri discrete de impozite.
Ultima idee a ministrului Gherghe Pogea este de a majora cu 24,3 la sută valoarea impozabilă a clădirilor şi terenurilor, în baza căreia se stabilesc impozitele achitate de populaţie şi firme. Ideea de mărire ar avea cică, „un caracter de recuperare”, pentru că, vezi dragă Doamne, nimeni nu a mai umblat la catastifele cu valori imobiliare de câţiva ani.
Problema este că, atunci când e vorba de dat ceva simplului cetăţean, guvernanţii privesc partea goală a paharului, iar când e vorba de luat, pe cea plină. Pentru că, într-adevăr, valorile mai sus pomenite au rămas neschimbate în ultimii ani, însă de când cu criza financiară socotelile au devenit mai încurcate decât îi place domnului ministru să creadă.
În primul rând, e cam greu în momentul de faţă de stabilit o valoare corectă de impozitare în condiţiile în care peste piaţa imobiliară a venit glaciaţiunea. În ultimii ani, preţurile apartamentelor au crescut, dar în prezent sunt în mod evident pe o curbă descendentă. Iar pe fondul inflaţiei, puterea de cumpărare a populaţiei este cam ca în urmă cu cinci ani, adică taman ca în perioada invocată pentru ajustare.
Şi ca imaginea să fie completă, să mai adăugăm ceva „sare şi piper”: valurile de şomaj, îngheţarea salariilor, creşterea preţurilor la utilităţi, scumpirea creditelor. În asemenea condiţii, chiar simţi cum te „ustură” buzunarele.
Chestiunea este că majorarea efectivă a impozitelor pe terenuri şi clădiri va reveni autorităţilor locale. Altfel spus, Ministerul Finanţelor aruncă pisica în ograda primăriilor. N-ar fi exclus să mai fie pregătite şi alte surprize asemănătoare.
Ideea ar fi că, uite, primăriile ar avea la dispoziţie destule instrumente pentru a-şi asigura un buget local rezonabil, aşa că să nu mai tot vină cu jalba în băţ şi să ceară fonduri de la bugetul de stat. Numai că, fie şi printr-o majorare a impozitelor şi taxelor, e greu de presupus că bugetele locale se vor simţi mai bine.
Numărul datornicilor este şi aşa mare, iar noi majorări n-ar face decât să crească numărul şi valoarea restanţelor. Astfel, în timp ce la nivel ministerial se va putea pretinde, statistic vorbind, că există surse de finanţare, la nivel local primăriile vor rămâne doar cu banii pe hârtie.
În fine, ar mai fi varianta ca „mai la deal” de Ministerul Finanţelor, Guvernul să realizeze inoportunitatea unor măsuri care nu ar face decât să mai ia o piele de pe cetăţean. Poate că nici autorităţile locale nu ar trebui să înghită cu una, cu două, „gogoşile” de „la centru”.
Se vede că unele din minţile luminate de la ministere nu prea sunt duse la biserică, altfel ar şti şi ele că, de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere!
