Culmea, EI chiar şi-au plătit moartea, cu bilet! În biletul de avion intră şi asigurarea, nu şi în biletul la concert... Patronii clubului bucureştean, arătaţi cu degetul, vor găsi probabil scuze pentru conştiinţa lor, altfel e greu de trăit cu aşa ceva, indiferent dacă vor fi condamnaţi. „Aşa a dat Dumnezeu”? Nu, arhiepiscopul greco-catolic a venit la locul dramei şi l-a invocat pe Cel de Sus, cerându-I iertare în numele guvernanţilor care n-au făcut nimic până acum ca să nu se întâmple aşa ceva. Lumea adunată la club, cu lumânări, urăşte acum pe toată lumea: şi pe cei care nu trebuiau să autorizeze, şi pe cei care n-au intervenit mai repede, chiar şi pe preoţii ortodocşi, care nu s-au perindat. Dar măcar vom învăţa ceva din drama asta? Aşa cum, după tragedia „Titanicului”, fiecare pasager a avut partea lui de barcă de salvare? Uite, la Galaţi, după ce rochia unei fete a luat foc la un bal, profesorii nu mai au voie să organizeze baluri în cluburi. În loc să se ia măsuri de securitate, se interzic lucruri. Probabil că şi alte mari evenimente vor deveni pe viitor mici: într-o cămăruţă cu multe uşi, nu o sală mare, cu una. Probabil că, în loc să autorizeze cu ochii deschişi bine şi să controleze pe parcurs, primari şi alte autorităţi vor interzice, pur şi simplu, distracţiile. Mai puţin prin teatre şi case de cultură, unde sunt afişate planuri de evacuare în caz de incendiu, sunt mai multe uşi de evacuare din sala de spectacol însă, pentru a putea rupe biletul, se intră/ iese tot pe o singură uşiţă, la celelalte fiind puţin probabil să mai găsească prompt cineva cheia pentru broaştele ruginite! Nici autobuzele nu mai au ciocănele pentru spart geamul la incendiu.
Dar un incendiu poate izbucni şi într-o biserică! Noi nu suntem englezi educaţi şi calmi, ce lăsau, curtenitori, să iasă femeile primele din sală, în timpul bombardamentelor naziste! zilele trecute, o puştoaică fusese apostrofată de o femeie pentru că bloca uşa la coborâre din autobuz. „Trebuia s-o iau de păr pe băbă!”, răbufni în urmă juna. „Baba” având vreo 50 de ani… I-am spus că modul în care vorbeşti şi cum te manifeşti îţi va deschide/ sau nu uşile vieţii. Dar cum ar fi reacţionat juna la incendiu, pe cine ar fi luat de păr ca să-şi facă loc? Dacă tot nu fac destul sport, trebuie să se manifeste cumva. La club, socializezi şi consumi energie. De ce să plăteşti cu viaţa? Pentru că prietenul tău, mai puternic, te calcă în picioare ca să scape? Sigur, sunt maturi care intră în panică - un celebru tenor s-a aruncat pe geam, la cutremur, lăsându-şi familia. E greu să-ţi ţii animalul din tine în frâu, la pericol. În Occident există măcar dese exerciţii de alarmare în şcoli, instituţii, mari magazine. Tot rămâi cu o obişnuinţă în urma unui exerciţiu de evacuare. Să ne gândim ce s-ar întâmpla la un cutremur! Mai bine nu...
Ar trebui măcar să ştim să-i admirăm pe tinerii care au murit intrând în foc ca să salveze vieţi: Claudiu Petre şi Adrian Rugină! Am învăţat ceva din această crimă în masă? Sau numai „acoperirea” autorităţilor va fi mai solidă, nu şi scenele şubrede ale celor ce vor să facă din purgativ bici, fără costuri mari…După cum ziceam, deja se evită organizarea de evenimente. În septembrie 2006, vreo 300 de motociclişti şi mulţi cântăreţi au pornit la Galaţi la prima ediţie a Festivalului Motorock. A rămas… ultima, după ce un motociclist a intrat în publicul neprotejat: mai mulţi răniţi, o fetiţă de 13 ani, ucisă! Organizatorii şi autorul accidentului: condamnaţi cu suspendare. Motorock - suspendat şi el. Atât.
