Nu vă lăsaţi prostiţi!

Evaluaţi acest articol
(28 voturi)

Să nu vă imaginaţi acum că, în faţa presiunii străzii, clasa politică are vreun gând să se reformeze. „Bombele” bugetare pe care PSD le-a lăsat în urmă şi „voioşia” cu care toată lumea le-a votat în Parlament demonstrează că nu puţini vor fi cei care se vor grăbi să-i tragă Guvernului Cioloş preşul de sub picioare, dacă asta le va aduce un câştig electoral. „Sistemul” are o puternică forţă de regenerare, e precum o hidră căreia îi retezi un cap pentru a lăsa loc altora să crească.

Imediat ce a căzut guvernul Ponta au apărut, de altfel, destui ministeriabili, din tot spectrul politic, care se învârteau pe lângă uşile Palatului Victoria, dornici să ocupe portofoliile sus-puse. Niciunuia dintre aceştia nu-i trecea prin cap că ar trebui instituit un guvern tehnocrat. Politicienii vorbeau de Dâncu, de Predoiu, ca posibili premieri, după socoteala lor „strada îşi făcuse datoria, strada putea să moară”. Dar uite că strada n-a murit, iar partidele, „aceeaşi mizerie”, au fost nevoite să facă un pas înapoi.

Asta nu înseamnă că, în faţa oprobriului public, vreun politician sau vreun partid şi-au pierdut apetitul pentru putere sau că intenţionează să pună interesul public în faţa intereselor personale. Povestea din Parlament, cu votarea majorării cu 10 la sută a salariilor bugetarilor, e o dovadă în acest sens. Ce dacă asta înseamnă un efort bugetar de vreo câteva miliarde de lei, pentru o vistierie a statului care deja trebuie să mai suporte un val de pomeni electorale? Dragnea şi ai lui au aruncat petarda, iar în felul acesta mai salvează nişte voturi, opoziţia a înghiţit găluşca, din acelaşi motiv, iar Guvernului Cioloş, considerat până la urmă un guvern al preşedintelui Iohannis, i-a rămas pe cap o ecuaţie financiară extrem de greu de rezolvat. Oricum o dă viitorul Executiv, variantele de buget pe 2016 sunt limitate, iar în esenţă soluţiile pentru acoperirea tuturor găurilor, prin introducerea de noi taxe şi impozite, reducerea investiţiilor sau chiar întârzierea aplicării majorărilor salariale votate în Parlament nu pot stârni decât nemulţumire. Nemulţumire care se traduce şi ea tot în voturi.

Pe masa premierului desemnat, Dacian Cioloş, a ajuns proiectul de buget lăsat moştenire de ministrul demisionar al Finanţelor, Eugen Teodorovici. Din condei, măririle salariale au fost compensate prin creşterea proiecţiilor privind încasările bugetare, dar şi prin reducerea sumelor alocate investiţiilor. Practic, pentru 2016 nu rămâne nimic pentru demararea de noi proiecte şi să zicem mersi dacă se vor găsi bani pentru finalizarea celor vechi. Cum rămâne atunci, de exemplu, cu planurile de autostrăzi, de drumuri-expres, de lansarea unor investiţii publice care să micşoreze discrepanţele de dezvoltare între regiuni? Partidele ne vor trimite la Cioloş să primim explicaţii, iar gândul le zboară deja la cum pot capitaliza politic un eventual eşec al guvernului de tranziţie. Să sperăm, totuşi, că Guvernul Cioloş nu-şi va asuma rolul de victimă pe care deja i-l pregătesc unii şi va avea chiar şi experienţa de a găsi soluţii la întrebări ce par acum fără răspuns. Şi ar mai trebui ceva: nu vă lăsaţi prostiţi! Spiritul civic ce a erupt în ultimele săptămâni nu trebuie să se stingă. Atitudinea participativă este singura care menţine luciditatea societăţii şi este antidotul pentru veninul pe care hidra asta afurisită din sistem continuă să-l verse în societate.

Citit 1479 ori Ultima modificare Vineri, 13 Noiembrie 2015 19:07

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.