Un fost medic ortoped vasluian a murit, în urmă cu două săptămâni, în Spitalul "Sfântul Spiridon" din Iaşi, unde fusese internat pentru o operaţie de col femural. Familia bărbatului a făcut mai multe sesizări către instituţiile sanitare ieşene, acuzând faptul că medicul şi-a pierdut viaţa de pe urma infecţiei cu clostridium difficile, microb luat în perioada internării. Şi în Galaţi au existat de-a lungul timpului astfel de sesizări, ultima fiind cea din urmă cu jumătate de an, atunci când familia unui gălăţean mort într-un spital din Bucureşti, ca urmare a infecţiei cu acelaşi germen, a acuzat faptul că bărbatul s-a îmbolnăvit în timp ce era internat la Spitalul Judeţean Galaţi.
Despre îmbolnăvirile din spitale, cunoscute şi sub numele de infecţii nosocomiale, autorităţile şi medicii din România vorbesc doar cu jumătate de glas. Tacit, toată lumea recunoaşte că unii dintre pacienţii veniţi cu o boală în spital ajung să plece acasă cu o cu totul altă afecţiune. De vină sunt o serie de microbi, rezistenţi la antibiotice, care se găsesc cu preponderenţă în unele secţii de spital, precum Chirurgia sau Terapia Intensivă.
Pe hârtie însă, spitalele din Galaţi şi din restul ţării sunt cum nu se poate mai curate. Astfel, proporţia de îmbolnăviri în spitalele româneşti este cuprinsă, în medie, între unu şi 1,2 la sută. În acelaşi timp, ponderea îmbolnăvirilor intra-spitaliceşti în Uniunea Europeană sau în Statele Unite ale Americii este cuprinsă între cinci şi zece la sută. Ar rezulta astfel că unităţile medicale româneşti sunt printre cele mai sigure din lume, situaţie aberantă, având în vedere condiţiile deplorabile din multe spitale autohtone.
Un control făcut de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Galaţi în spitalele gălăţene, în luna aprilie a acestui an, a scos la iveală unele probleme grave de igienă, precum utilizarea măştilor de oxigen de unică folosinţă pentru tratamentul mai multor pacienţi. Concluzia controlului a fost că mai multe spitale din Galaţi au nevoie urgentă de lucrări de igienizare generală şi reamenajare. La Spitalul Judeţean, spre exemplu, erau necesare astfel de lucrări în secţiile Cardiologie, Neurologie, Medicină Internă, Geriatrie, Nefrologie, Reumatologie, ORL, Chirurgie Maxilo-facială, Chirurgie Toracică, Chirurgie Plastică şi Reparatorie, precum şi în Laboratorul de Analize Medicale.
Rămâne, în consecinţă, varianta falsificării datelor reale, totul doar pentru ca spitalul să dea bine în ochii celor care contează. Problema este însă că această mistificare nu ajută pe nimeni, totul putând lua uneori turnuri tragice, binecunoscute în mass-media. Mai mult, subraportarea infecţiilor nosocomiale înseamnă şi un slab control al acestor îmbolnăviri, totul în detrimentul pacientului, dar şi al spitalului.
Ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică subliniază tocmai problema subraportării infecţiilor nosocomiale, în contextul creşterii rezistenţei la antibiotice a microbilor răspunzători pentru aceste îmbolnăviri. Cu alte cuvinte, ne putem aştepta la şi mai mulţi pacienţi care intră în spital cu o boală şi se externează cu două. Totul, pentru că germenii nu dorm niciodată.
