Preţurile, imune în faţa reducerii TVA

Evaluaţi acest articol
(9 voturi)

Institutul Naţional de Statistică (INS) a dat publicităţii, la începutul săptămânii, rata anuală a preţurilor de consum, valabilă pentru prima lună a anului 2016, comparativ cu luna ianuarie a anului precedent. Ştirea, aparent fără o miză specială, arată faptul că preţurile de consum, în luna ianuarie a.c., au fost mai mici cu 2,1 la sută faţă de prima lună a anului trecut. Lucrurile capătă o cu totul altă dimensiune, însă, dacă ne reamintim faptul că TVA a scăzut cu o şesime, la începutul acestui an. În acest context, scăderea TVA cu patru puncte procentuale s-a reflectat doar în mică măsură în reducerea preţurilor serviciilor şi a mărfurilor nealimentare.

Din documentul INS reiese faptul că preţul îmbrăcămintei a scăzut cu 0,74 la sută, cel al detergenţilor cu 2,04 la sută, al autoturismelor doar cu 1,11 la sută, în vreme ce preţul medicamentelor a rămas aproape nemodificat, înregistrându-se chiar o creştere de 0,08 la sută. Raportul a fost făcut între decembrie 2015 şi ianuarie 2016. Când vorbim despre evoluţia preţurilor serviciilor, diferenţele de preţ sunt şi mai greu de sesizat. Pentru transportul interurban preţurile au scăzut cu 0,30 la sută, în restaurante notele de plată au fost cu 0,01 la sută mai mari, iar în domeniul reparaţiilor creşterea a fost de 0,16 la sută.

În cadrul evoluţiilor de mai sus trebuie să ţinem însă seama şi de reducerea preţurilor carburanţilor, care de asemenea a contribuit la scăderea preţurilor. Nu în ultimul rând, aceste fluctuaţii ale preţurilor nu au legătură în mod automat cu măsurile de relaxare fiscală luate de autorităţi, ci pot fi la fel de bine şi evoluţii fireşti ale pieţei.

În concluzie, rămâne întrebarea: de ce scăderea TVA de la 24 la sută la 20 la sută este aproape insesizabilă în evoluţia preţurilor? Un posibil răspuns ar putea consta în faptul că nivelul de consum din luna ianuarie a fost în creştere, ceea ce i-a determinat pe comercianţi să menţină preţurile la un nivel crescut. Banii rezultaţi din acest decalaj înseamnă profit pentru respectivele firme, ceea ce, la nivel întregii economii, nu este neapărat un aspect negativ.

Problema este însă că impactul asupra consumatorului de rând nu a fost cel scontat, iar evoluţiile din lunile viitoare ar putea şterge în totalitate efectele mult aşteptatei relaxări fiscale. Nu aceeaşi a fost situaţia atunci când TVA a fost redus pentru mărfurile alimentare, în vara anului trecut. Respectiva relaxare fiscală s-a simţit atunci în proporţie de peste 80 la sută în buzunarele consumatorilor, fapt ce nu a dus automat şi la creşterea cererii de alimente. În schimb, cu banii rămaşi astfel în plus în buzunar, românii au ales să-şi cumpere produse nealimentare.

La începutul anului viitor, în calculul bugetar a fost prinsă o nouă etapă de relaxare fiscală, ce constă în reducerea TVA cu un punct procentual, de la 20 la sută la 19 la sută. Este greu de crezut că această măsură va fi sesizată în vreun fel de către consumatori, în lumina a ceea ce se întâmplă acum. Ar fi interesant de aflat însă dacă preţurile ar fi rămas nemodificate şi în situaţia în care TVA nu ar fi scăzut, ci ar fi urcat cu patru puncte procentuale.

Citit 1010 ori Ultima modificare Marți, 16 Februarie 2016 16:54

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.