Nu ai carte, ai parte...de penali

Evaluaţi acest articol
(20 voturi)

Alegerile locale desfăşurate săptămâna trecută au scos la iveală unele aspecte aparent paradoxale în legătură cu societatea românească. Cea mai şocantă dintre contradicţii constă în faptul că un sfert dintre primăriile din marile oraşe din ţară au fost câştigate de candidaţi penali, chiar dacă mai toţi românii au afirmat, în repetate rânduri, în sondaje că nu ar vota nici în ruptul capului un candidat certat cu legea. Este important să analizăm motivele care au condus la un astfel de rezultat, deoarece concluziile ne-ar putea ajuta să explicăm mai bine nu doar aparentul masochism al unei bune părţi a electoratului român, ci şi unele trăsături deloc măgulitoare ale societăţii româneşti actuale.

Prima explicaţie pentru succesul înregistrat de penali la alegerile locale a fost oferită de sociologul Mircea Kivu, pentru publicaţia Hotnews. Românii sunt obişnuiţi cu mica corupţie, spune Kivu, fiind înclinaţi astfel să accepte cu destul de mult uşurinţă şi faptele mari de corupţie. Prin mica corupţie, Mircea Kivu înţelege, spre exemplu, pachetul cu ciocolată sau chiar banii pe care românul este învăţat să îi dea asistentei în spital, pentru a obţine din partea acesteia un plus de atenţie şi de bunăvoinţă. Mai mult, arată specialistul, avem de-a face aici cu o distorsionare a valorilor venite dinspre statele civilizate din vestul şi centrul Europei.

La rândul său, psihologul Daniel David vede puţin diferit lucrurile, afirmând că societatea românească are încă o structură colectivistă. "Românii au un grad extrem de ridicat de neîncredere nu doar în ceilalţi oameni, ci şi în instituţiile statului, iar dacă cineva se poate proiecta ca un exponent al colectivului, al colectivismului, este ales în dauna faptului că ar putea avea probleme cu instituţiile statului", a explicat Daniel David, tot pentru publicaţia amintită.

Fără a fi absolute, fiecare dintre cele două interpretări ne poate ajuta destul de bine să punem în context social întreaga problemă. Consider însă că un alt aspect este cel puţin la fel de important, dacă vrem să explicăm succesul candidaţilor penali la alegerile de duminica trecută. Este vorba despre lipsa acută de educaţie, în sensul cel mai larg pe care acest termen îl poate căpăta. Mare parte din sutele de mii de alegători care au pus ştampila în căsuţa unuia sau a altuia dintre candidaţii cercetaţi pentru corupţie au făcut acest lucru nu dintr-un imbold morbid de a încuraja corupţia, ci pentru că au fost victimele manipulării. Iar influenţarea unei decizii este cu atât mai facilă cu cât gradul de educaţie al persoanei vizate este mai scăzut. Poate mai gravă chiar decât lipsa educaţiei este pseudo-educaţia, fenomen ce a căpătat proporţii instituţionale în majoritatea universităţilor autohtone. Plagiatul este atât de des întâlnit în mediul universitar românesc, încât a ajuns să fie acceptat tacit.

Nu prea avem cu ce să ne mândrim nici când vine vorba de autoeducaţie. Într-un interviu pentru Dilema Veche, directorul Asociaţiei Editorilor din România, Mihai Mitrică, spunea că piaţa de carte din România este undeva la 60 de milioane de euro, de zece ori mai mică decât în Polonia şi aproape de două ori mai mică decât în Bulgaria.

Au fost însă şi candidaţi penali care au eşuat lamentabil, aşa cum este cazul lui Marian Vanghelie, deşi era cotat ca favorit. Iar aceasta este o veste care ne face să întrezărim totuşi luminiţa de la capătul tunelului. Cât de repede vom ieşi însă din întuneric depinde de fiecare dintre noi în parte şi de toţi la un loc.        

Citit 1978 ori Ultima modificare Vineri, 10 Iunie 2016 19:12

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.