Un spital numit dorinţă

Evaluaţi acest articol
(9 voturi)

Numărul insuficient de spitale din România nu mai reprezintă o noutate. Spitalele sunt nu doar prea puţine, ci şi incomplet dotate cu aparatură şi instrumentar medical. Până şi cele câteva unităţi sanitare rămase în fiecare judeţ duc lipsă de personal medical, fiind, nu de puţine ori, nevoie de rechemarea medicilor pensionaţi sau de ajutorul unor doctori din afara spitalului. Când vine vorba despre această problemă, autorităţile spun că n-au bani. Prea puţin din PIB este direcţionat către Sănătate, iar bugetul primit este cheltuit, cel mai adesea, într-un mod haotic.

Însă nici când banii ne sunt oferiţi pe tavă nu dăm dovadă de mai mult interes sau viziune. Este cazul celor trei spitale regionale de urgenţă, care ar urma să fie construite în Iaşi, Craiova şi Cluj-Napoca. Autorităţile de la Bruxelles ne-au pus la dispoziţie 150 de milioane de euro pentru ridicarea şi dotarea acestor unităţi. În jur de un milion de români ar putea beneficia de fiecare spital regional în parte. Printre ei s-ar putea număra şi gălăţeni, în cazul spitalului de la Iaşi. Banii fac parte din programul operaţional 2014-2020, program semnat în urmă cu un an şi trei luni. În tot acest timp, Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale din cele trei oraşe nu au ajuns încă nici măcar la un numitor comun privind amplasarea viitoarelor unităţi.

Referindu-se tocmai la aparent banalul aspect al amplasamentului, Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii, spunea, la sfârşitul săptămânii trecute, că ”avem de terminat nişte spitale regionale. Ca să le terminăm cu succes, trebuie să le pregătim aşa cum trebuie. Trebuie să le şi începem şi trebuie să le începem cât mai repede. De ce nu s-a stabilit terenul până acum, nu ştiu”. Da, trebuie să terminăm ceva ce încă nu am început.

Grav este că, din cauza amânării nejustificate, România riscă să piardă acum această finanţare, lucru confirmat şi de comisarul european Corina Creţu. Practic, mai avem un răgaz de exact o lună, pentru a stabili exact locurile pentru cele trei spitale.

Iar dacă utilitatea unui astfel de centru medical pentru gălăţeni i se pare cuiva un moft, trebuie să ne gândim la o întâmplare tragi-comică, petrecută, în urmă cu ceva ani, la Galaţi. În toamna anului 2011, un bărbat trecut de 50 de ani s-a înecat cu o bucată de măr. Familia a anunţat imediat ambulanţa, iar gălăţeanul a fost adus la Spitalul Clinic de Urgenţă. Doar că, surpriză, odată ajuns la cel mai mare spital din Galaţi, pacientului i s-a spus că nu are cum să fie ajutat aici, pentru că unitatea nu dispunea de aparatul necesar pentru extragerea bucăţii de măr.

După mai multe încercări pentru găsirea unui astfel de dispozitiv în spitalele din Capitală, timp în care bărbatul se schimbase deja la faţă şi a avut nevoie de o butelie cu oxigen, medicii gălăţeni au găsit înţelegere la colegii dintr-un spital bucureştean. Doar că, odată ajunsă în judeţul Buzău, ambulanţa a dat cu roata într-o groapă, iar bărbatului i-a sărit bucata de măr din gât. Bineînţeles, salvarea a făcut cale întoarsă. O asemenea întâmplare banală se putea termina însă tragic. Pentru astfel de situaţii neprevăzute, dar şi pentru tratarea unor cazuri pentru care spitalele din Galaţi sunt adesea depăşite, este nevoie de un spital regional în zona Moldovei.        

Citit 1764 ori Ultima modificare Duminică, 02 Octombrie 2016 16:50

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.