Cine-a pus Brexitu-n drum

Evaluaţi acest articol
(13 voturi)

Preocupaţi cu ale lor, aleşii noştri, mai mici sau mai mari, nu par a-şi bate prea mult capul cu posibilele efecte ale Brexitului asupra societăţii româneşti. Asta deşi mizele, fie ele politice, economice sau sociale sunt uriaşe. Cel mai important subiect - cel al apărării drepturilor românilor din Marea Britanie, de exemplu, apare mai degrabă formal în declaraţiile publice autohtone, amintind de anemia manifestată în perioada în care, la Londra, românii erau victimele unor virulente campanii xenofobe şi populiste.

Un alt subiect care ar trebui să fie neliniştitor pentru noi este „nota de plată” de 60-70 de miliarde de euro pe care Marea Britanie ar trebui, chiar şi în perspectiva Brexitului, să o plătească la bugetul UE. Londra nu are de gând să dea aceşti bani, iar acest lucru ar însemna o reducere substanţială şi a bugetelor fondurilor europene. Ce-i drept, la ce rată de absorbţie avem, ar trebui să ne preocupe mai mult lipsa de proiecte decât o eventuală înăsprire a criteriilor de acordare a fondurilor, în caz că ar rămâne mai puţine.

Tot în plan economic, în condiţiile în care norii de furtună se adună deasupra pieţei comune, prudent ar fi ca România să aibă în vedere nişte „ancore” de stabilitate – planuri de investiţii, cheltuieli bugetare echilibrate, stimularea mediului privat etc. Dacă ne uităm însă cum bugetul public seamănă mai mult cu o gogoaşă electorală, e aproape sigur că, în caz de furtună, vom fi prinşi „în pantaloni scurţi”… Cât despre schimburile de economice de vreo patru, cinci miliarde de euro pe an cu Marea Britanie, ce riscă să se ducă pe apa Sâmbetei în cazul unui „hard-Brexit”, e pentru noi precum ghioaga la un care de oale sparte.

Nu în ultimul rând, mai puneţi pe listă provocările în materie de securitate şi apărare pe care Brexitul le ridică, în condiţiile în care regiunea noastră devine tot mai fierbinte, şi veţi avea, măcar în mare, tot atâtea motive pentru care Brexitul este şi pentru noi „o chestiune de politică internă”. Poate vor afla aleşii noştri asta, eventual înainte de primăvara lui 2019, când – ironie a sorţii – România va deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Altfel, vom ajunge în prima linie de negociere a Brexitului, fără ca măcar să ştim ce înseamnă el pentru noi!        

Citit 1068 ori Ultima modificare Duminică, 02 Aprilie 2017 17:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.