Muzeul de Istorie ”Paul Păltănea” Galaţi, în parteneriat cu Şcoala Gimnazială nr. 25, Grădiniţa ”Omul de Zăpadă” şi Şcoala Gimnazială nr. 29, organizează trei evenimente, cu prilejul aniversării a 161 de ani de la actul istoric al Unirii Principatelor Române.
Astfel, pe data de 22 ianuarie, la ora 14,30, muzeograful dr. Mariana – Delia Pohrib prezintă, la Şcoala Gimnazială nr. 25, expunerea: ”24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române în conştiinţa românilor”. Pe data de 23 ianuarie, la ora 10,30, în cadrul expunerii ”Unirea Principatelor Române de la 1859, povestită copiilor”, muzeograful dr. Maria – Magdalena Tuluş le va vorbi copiilor de la Grădiniţa "Omul de Zăpadă", într-un mod atrăgător, despre semnificaţia acestei zilei. Tot pe data de 23 ianuarie, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea“ Galaţi, în parteneriat cu Şcoala Gimnazială nr. 29 Galaţi, prin muzeograful Valentin Bodea, prezintă, la ora 15,00, expunerea „Pe urmele lui Alexandru Ioan Cuza în oraşul Galaţi“. În cadrul expunerii se va vorbi despre activitatea lui Alexandru Ioan Cuza în oraşul Galaţi, în calitate de pârcălab de Covurlui (1856-1857), alegerea ca deputat în Divanul Ad-hoc al Moldovei (1857), dar şi informaţii legate de şederea la Casa Cuza Vodă (1830-1859) şi vizitele acestuia în oraşul Galaţi (1859-1866).
Unirea celor două principate, Moldova şi Ţara Românească, a fost un proces care a început încă din 1848. Acest proces a fost bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări. Astfel, în anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între cele două principate, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate la data de 5 ianuarie 1859, în Moldova, ca reprezentantul „Partidei Naţionale". Ulterior, deputatul Vasile Boerescu a propus, la 24 ianuarie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi în Ţara Românească, în cadrul unei şedinţe secrete a Adunării, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Poarta Otomană şi Austria au considerat evenimentul petrecut la 24 ianuarie 1859 o încălcare a Convenţiei de la Paris. Cu toate acestea, în textul Convenţiei din 1858 nu s-a prevăzut ca domnii aleşi în cele două Principate să fie persoane separate.
În 1862, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere, în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituţia adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România pentru ca, la 1 decembrie 1918, să se înfăptuiască Marea Unire a Transilvaniei cu România, creându-se actualul stat.
