Revizuirea rapidă a programelor și tematicilor pentru examenele de finalizare a studiilor și identificarea unor modalități flexibile de evaluare de parcurs și de examinare finală sunt două măsuri pe care Ministerul Educației trebuie să le ia astfel încât elevii din anii terminali să încheie anul școlar, arată specialiștii în științele educației de la Universitatea din București, într-un studiu intitulat "Efectul de domino în sistemul de educaţie trebuie evitat!", publicat pe site-ul instituţiei, la secţiunea Comunicate de presă. Aceştia au evaluat scenariile publice aflate în dezbatere în România cu privire la evoluția anului școlar și universitar, în paralel cu opțiunile propuse în alte sisteme de educație din lume, aflate în același tip de dificultate.
”Tocmai această migrație în online, tocmai digitalizarea forțată care, în mod evident, se face cu ”viteze diferite” de la o comunitate la alta, de la o școală/ universitate la alta, de la un profesor/elev la altul, a condus la dezbateri ample și la aducerea în discuție a opțiunii de a îngheța anul școlar/ universitar. Această opțiune a fost negată public de Ministerului Educației și Cercetării. Considerăm însă necesară configurarea până la capăt a unui scenariu post-criză, care să fie realist, fezabil și echitabil pentru toți, aducând în plus stabilitatea familială și socio-economică despre care vorbeam”, arată cercetătorii în analiza lor.
”Dacă facem niște calcule simple, luând în considerare cele mai bine de două săptămâni de vacanță de Paște (4-21 aprilie) și zilele libere de 1 mai și 1 iunie, practic, în termeni absoluți, clasa a VIII-a ar avea un an școlar în condiții clasice, cu interacțiune directă, mai scurt cu aproximativ două luni, iar clasele finale de liceu cu aproximativ o lună și trei săptămâni. Toate celelalte clase ar avea o întrerupere a învățării clasice de două luni și o săptămână. Aceste perioade înseamnă undeva între 2 și 5 la sută din întregul ciclu de studii. Nu este puțin, dar nici nu este foarte mult, mai ales că multe activități sunt compensate în sistem online. Desigur, Ministerul Educației trebuie să facă eforturi semnificative pentru a asigura elevilor din grupurile dezavantajate contactul cu școala și o formă de învățare care să nu adâncească și mai mult, în această perioadă, decalajele și inechitățile existente”, susțin cercetătorii de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Prin urmare, "nu este rezonabil să anulezi ani de zile de studiu ai unui ciclu de educație, pentru mai puțin de două luni, sau cât va fi nevoie ca școlile să facă educație online", mai spun cercetătorii de la Universitatea bucureşteană.
Specialiștii în științele educației susțin că anii terminali pot și trebuie să încheie semestrul, anul școlar/ universitar și ciclul de studii într-un interval cât mai rezonabil, în acest an calendaristic. Dar, pentru a se putea realiza acest lucru sunt necesare cel puțin două măsuri. Prima constă în revizuirea rapidă a programelor și a tematicilor pentru examenele de finalizare a studiilor. Iar a doua trebuie să se bazeze pe identificarea unor modalități flexibile evaluare de parcurs și de examinare finală.
Cum se poate încheia situaţia la învăţătură şi cum se recuperează materia
Competențele și conținuturile care erau planificate pentru această perioadă vor fi scoase din programele de examen și pot fi parcurse prin învățare online, acolo unde este posibil, dar vor fi reluate și consolidate în anul imediat următor de studiu. Acesta ar putea, eventual, să înceapă mai devreme, exact cu abordarea acestei părți a materiei
Cum s-ar putea organiza examenele de licenţă
Universităților trebuie să li se dea autonomie și posibilitatea de a organiza examenele de licență și disertație în acele modalități pe care le consideră potrivite, inclusiv online (susținerea lucrărilor) și de a identifica modalități de testare/ evaluare finală adaptate pentru acest context (platforme securizate de testare standardizată, evaluări orale online, predarea unor proiecte și portofolii în platformele de învățare utilizate etc.).
În învățământul preuniversitar, evaluarea curentă și notarea pentru încheierea situației școlare se poate face în condiții asemănătoare, mai ales prin utilizarea metodelor alternative de evaluare: proiecte, portofolii, interviuri realizate cu ajutorul tehnologiei.
Cum s-ar putea susţine Bacalaureatul şi Evaluarea Naţională
Pentru examenele finale de Evaluare Națională și Bacalaureat pot fi identificate și aprobate rapid modalități eventual simplificate și flexibile de evaluare: testare standardizată pe platforme securizate – există deja practici diverse în acest domeniu, precum testele de certificare a competențelor de limbă străină –, extinderea timpului de evaluare, examinare orală online sau față în față, în condiții de distanțare fizică – săli mari – etc.
Se pot identifica inclusiv modalități de testare la școală, folosind versiuni simplificate/ semi-standardizate de testare, cu o programare a examenului pe grupe mici, pe parcursul mai multor zile, pentru a respecta normele de distanțare, pentru cei care nu pot avea acces la tehnologie/ nu au abilități digitale suficient dezvoltate.)
”Eventuala „înghețare” a anului școlar și a celui universitar ar genera un efect de domino aproape imposibil de gestionat, cu dificultăți logistice legate de spații, probleme de încadrare și acoperire cu resursa umană necesară, provocări pedagogice imense generate de suprapunerea unor generații „inegale”, la care se adaugă o serie de cheltuieli considerabile, importante pentru economia națională”, susțin specialiștii în științele educației.
