Când autorităţile iau ”poziţia struţului speriat”. ”Dublu standard” în învăţământul în română din Regiunea Odessa

Când autorităţile iau ”poziţia struţului speriat”. ”Dublu standard” în învăţământul în română din Regiunea Odessa
Liderul basarabean Anatol Popescu (foto info Prut)
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Un nou demers, "de maximă urgenţă", împotriva discriminării limbii române în învăţământul din regiunea Odessa din Ucraina, vine de la Anatol Popescu, preşedintele fondator al Asociaţiei Naţionale Culturale "Basarabia" a românilor din aceasă regiune - un activist implicat de multă vreme în astfel de demersuri hotărâte şi practice.

"Apelăm la autorităţile statului român, la solicitarea părinţilor absolvenţilor claselor cu predare în limba română din regiunea Odessa, Ucraina, cu rugămintea de a înceta practicile discriminatorii de supratestare a cunoştinţelor de limbă română şi obligativitatea anexării la dosarul de admitere la universităţile din România în anul universitar 2020-2021 a unui certificat de competenţă lingvistică nivel B1, eliberat de Universitatea Umanistă de Stat din Ismail (contra cost, în valoare de aproximativ 300 de lei, în anii 2018-2019, fără emiterea unui bon fiscal, evident...)".

Preşedintele asociaţiei vorbeşte şi despre răspunderea pentru această situaţie a Centrului de Informare al României din Ismail, dotat şi finanţat prin programe ale statului român, dar  şi prin implicarea unor  profesori de la Universitatea "Dunărea de Jos".

Activistul a făcut şi în trecut declaraţii publice, dar şi multe demersuri către oficialii de la Bucureşti, solicitând sprijin în protejarea drepturilor etnicilor români din sudul Basarabiei. El declara recent, pentru Mediafax, că îl roagă pe preşedintele Iohannis să ia în calcul chiar "o eventuală restructurare a relaţiilor de la Bucureşti pentru problematicile comunităţilor româneşti istorice din vecinătatea României". Popescu îi acuza chiar pe unii diplomaţi români care "iau poziţia struţului speriat" în faţa autorităţilor ucrainene, evitând să abordeze în faţa acestora problematica "deranjantă" a respectării drepturilor minorităţilor naţionale, "îmbrăţişând o atitudine comodă de muncă de birou".

Acum, în apelul său, Popescu precizează: "Menţionăm că Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina practică, începând cu anul 1998, o divizare artificială, total politizată, a învăţământului în limba română propriu-zisă pentru comunităţile istorice româneşti din regiunile Transcarpatia şi Cernăuţi, şi doar pentru regiunea Odesa programa de învăţământ aprobată de minister este numită pentru şcolile cu predare în limba "moldovenească", programele fiind identice după conţinut, cu scriere în grafie latină. Mai mult, ministerul ucrainean de resort aplică duble standarde cu privire la denumirea corectă a limbii române, dotând şcolile din cele trei regiuni menţionate cu manuale identice, tipărite la aceleaşi tipografii, schimbând doar denumirea limbii de predare în "moldovenească" pentru tirajul destinat şcolilor din regiunea Odessa, iar din toamna 2019 specializarea nr. 027014 de limbă şi literatură română, existentă în cadrul universităţilor de profil din Ujgorod, Cernăuţi şi Ismail, a fost completată şi în prezent apare în versiunea "Limbă şi literatură română/moldovenească".

Liderul face şi propuneri concrete: "În scopul facilitării înscrierii candidaţilor etnici români la studii universitare în România, Asociaţia (…) a eliberat adeverinţe informative (…) privind omologarea limbii "moldoveneşti" cu limba română în învăţământul mediu de stat din Ucraina, pe care candidaţii le-au anexat actelor necesare din dosarul de admitere". Popescu citează din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, care reglementează, în art. 1, "drepturile persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi (armâni, armânji, moldoveni, moldovlahi, rămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armâni, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni".

Anatol Popescu, militantism şi recunoaştere

Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei culturale "Basarabia", este absolvent de Drept la Bucureşti, unde şi-a susţinut şi doctoratul. Asociaţia sa a apărut "ca o reacţie simbolică la refuzul autorităţilor regionale de a fonda la Ismail un centru cultural românesc, asemenea centrelor culturale naţionale ale altor etnii din sudul Basarabiei". În 2014, Preşedinţia României i-a conferit ordinul naţional "Pentru Merit" în grad de cavaler, "în semn de înaltă preţuire şi recunoştinţă pentru contribuţia la afirmarea şi apărarea identităţii etnice şi culturale a comunităţii româneşti din Ucraina".

O imagine de la un protest, la Cernăuţi, încă din 2017, la apariţia Legii Învâţământului (foto: moldova.europalibera.org):

Citit 1911 ori Ultima modificare Vineri, 31 Iulie 2020 02:42

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.