Profesorii români, corijenți la folosirea tehnologiei
Foto: google.com

Profesorii români, corijenți la folosirea tehnologiei
Datele arată decalaje mari în educația digitală în întreaga Europă
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Cadrele didactice din România sunt printre cele mai slab pregătite în folosirea tehnologiei și a lecțiilor digitale, potrivit unui raport internațional al Fundației Vodafone. Doar 27 la sută dintre profesorii români au participat la cursuri de formare în domeniu, în timp ce media europeană este mult mai mare.

Media europeană este de 39 la sută, potrivit aceleiași surse. Mai mult decât atât, un sfert dintre profesori au declarat că sunt începători în domeniul digital, adică pot folosi tehnologia singuri, însă doar pentru sarcini de bază și bine definite. Raportul a fost publicat cu ocazia Zilei Mondiale a Profesorului și arată că, atunci când vine vorba de folosirea tehnologiei la clasă, profesorii se bazează mai mult pe cunoștințele altor colegi decât pe cursuri de formare. 

Potrivit profesorului Ștefan Vlaston, expert în educație, și în privința câștigării competențelor digitale, la fel ca și în alte privințe, importantă este autoformarea. „Dacă profesorii români ar fi interesați salarial să se autoformeze inclusiv digital, ei ar face acest efort. Și-ar spune că aceste competențe digitale le-ar aduce un spor la salariu. Sau pot ocupa un post mai bun pentru că mi se pune condiția la intrarea într-un liceu să am competențe digitale. Sau când iau examenul de definitivat, de gradul I sau de gradul II, mi se cer competențe digitale. Și atunci ar face eforturi sigur. Există firme private care se ocupă de acest fel de pregătire sau pur și simplu o poate face singur, umblând pe internet și pe calculator“, a explicat Ștefan Vlaston, citat de adevarul.ro.

Acest lucru nu exclude însă implicarea Ministerului Educației, care, mai spune Ștefan Vlaston, are și bani, și programe în derulare de formare de competențe digitale.

Marian Staș: ”Am o rezervă în fața acestor cifre”

Expertul în educație Marian Staș are rezerve față de cifrele avansate în raport. „Având în vedere multitudinea colosală de programe de pregătire profesională pe această zonă de IT, inclusiv cele ale Ministerului Educației, ceva nu se leagă. Am o rezervă. Dacă mi-ar fi spus, de exemplu, 30-40 la sută, dar chiar trei sferturi? În orice caz, tema este serioasă“, subliniază Marian Staș.

Cât privește formarea profesorilor în domeniul IT, adaugă expertul în educație, sursele ar trebui să fie multiple, începând cu profesorii înșiși: „Pentru că, dintre toate disciplinele, îndrăznesc să spun că zona aceasta de IT este de departe cea mai dinamică. Și din punctul de vedere al dezvoltărilor tehnologice, și din punctul de vedere al limbajelor de programare și al conceptelor. Statistica aceasta poate să fie așa, nu contest, dar, dacă rezultatul într-adevăr acesta este, atunci este o informație șocantă, pentru ceea ce înseamnă nevoia de pregătire uriașă pentru viitorul educației publice din România“.

Raportul Fundației arată că internetul și rețelele de socializare sunt principalele surse de unde se inspiră profesorii – 67 la sută – care vor să integreze tehnologia digitală în predarea la clasă, în timp ce 51 la sută au ca surse relevante mai degrabă cursurile de formare, rețelele de profesori și școlile.

Grecia și Ungaria, în top

Datele mai arată că decalaje mari în educația digitală sunt în întreaga Europă. Cei mai pregătiți dascăli în predare digitală la clasă sunt în Grecia, Portugalia, Spania, Italia și în Ungaria, cu peste 90 la sută dintre profesori cu pregătire digitală bună; la polul opus, cu profesori slab calificați din punct de vedere al competențelor digitale, fiind România, Turcia, Germania, Albania și Olanda.

Raportul dezvăluie că profesorii nu sunt suficient de pregătiți pentru noua realitate a tehnologiei și că au nevoie de sprijin pentru a le oferi elevilor educație digitală de calitate. Astfel, 20 la sută dintre profesorii chestionați au spus că au puțină sau nicio experiență în utilizarea tehnologiei digitale pentru predare, iar 48 la sută simt stres crescut la locul de muncă din cauza lipsei de integrare a tehnologiei digitale în procesul de predare.

Totodată, 75 la sută dintre profesori spun că ar trebui să existe politici și standarde uniforme pentru educația digitală, iar 78 la sută consideră că guvernele lor așteaptă de la școli și profesori mai multă predare digitală decât se poate obține de fapt.

Cum a fost realizat sondajul

Sondajul a fost realizat de Ipsos Germania în 11 țări: Albania, Germania, Regatul Unit, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Portugalia, România, Spania și Turcia. Grupurile-țintă au inclus profesorii din școala primară, profesorii din ciclul secundar inferior și profesorii din ciclul secundar superior. Un total de 3.082 de cadre didactice au fost intervievate în perioada 4 mai - 16 iunie 2022.

Citit 726 ori Ultima modificare Sâmbătă, 29 Octombrie 2022 21:34

1 comentariu

  • postat de Galatean
    Marți, 01 Noiembrie 2022 05:52
    5.13.132.***
    Este prima data cand vad folosirea corecta a substantivului "corijent".
    0
    0
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.