Facultatea de Metalurgie: Laboratoarele unde se naşte viitorul tehnologiei

Facultatea de Metalurgie: Laboratoarele unde se naşte viitorul tehnologiei
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

 

  • Nanotehnologiile reprezintă cel mai avansat domeniu al ştiintiei şi ingineriei din ziua de azi * Studenţii, masteranzii şi doctoranzii de la Facultatea de Metalurgie, Ştiinta Materialelor şi Mediu au şansa să fie implicaţi în proiecte naţionale şi internaţionale, alături de cercetători români şi străini de marcă 

Vă propun un scurt exerciţiu de imaginaţie: încercaţi să vă închipuiţi un telefon sau orice alt dispozitiv electronic mobil a cărui baterie va arăta ca o foiţă ce va putea fi încărcată prin simpla ataşare la hainele pe care le purtăm. Imaginaţi-vă o fereastră care se întunecă automat atunci când lumina de afară devine prea puternică. Şi dacă exemplele de mai sus vi se par de domeniul literaturii de anticipaţie, imaginaţi-vă cum arată o foiţă metalică care în anumite condiţii îşi revine la forma iniţială, indiferent cât ne-am strădui să o îndoim şi să-i dăm diverse alte forme.

"Joaca" atomilor şi moleculelor

Însă orice astfel de invenţie, care ajunge să ne uimească şi să ne simplifice ori chiar să ne salveze vieţile, îşi are rădăcinile în munca de laborator pasionată şi asiduă a unor cercetători care nu s-au mulţumit să meargă pe drumurile deja bătătorite. Galaţiul se poate mândri şi el cu astfel de oameni, care duc cercetarea la cel mai înalt nivel, aceştia lucrând la laboratorul de nanotehnologie de la Facultatea de Metalurgie, Ştiinţa Materialelor şi Mediu din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”.

„Nanotehnologiile reprezintă cea mai avansată generaţie de tehnologii,  bazate pe abilitatea de a construi la nivel atomic şi molecular, prin asamblarea atom cu atom şi moleculă cu moleculă, materiale funcţionale şi multifuncţionale proiectate pentru aplicaţii foarte specializate. Domeniile de aplicabilitate sunt diverse. Ne limităm să amintim aici electronica, informatica, comunicaţiile, bioingineria, medicina, sursele alternative de energie, construcţiile sau ingineria mediului”, ne explică prof. univ. dr. chimist Viorica Muşat.

Camera unde praful nu a învăţat să existe

La o privire superficială, laboratorul de nanotehnologie al Facultăţii de Metalurgie arată ca un laborator clasic de chimie. Doar că printre binecunoscutele eprubete şi instalaţii de distilare, aici întâlnim şi aparate a căror valoare este de zeci de mii de euro. Ne-am descălţat şi am primit o încălţăminte specială pentru a nu permite firelor de praf de afară să pătrundă în acest spaţiu curat, unde orice particulă din exterior arată ca un Guliver. Prof. Viorica Muşat a fost ghidul nostru în lumea unde experimentele încearcă să creeze materiale cu structuri şi proprietăţi noi, unde colective interdisciplinare de cercetători din facultate şi universitate se străduiesc să dezvolte aplicaţii care au la bază nanotehnologiile. Deşi denumirile multora dintre aceste aplicaţii nu spun mai nimic neiniţiatului, merită să amintim doar câteva domenii: electronica transparentă, celulele solare pe bază de filme subţiri (care permit dezvoltarea unor panouri solare mult mai subţiri), materialele fotocatalitice, antimicrobiene şi biocompatibile (cu aplicaţii mai ales în medicină) şi materialele biodegradabile şi cele destinate protecţiei mediului. „Evident, toţi aceşti paşi nu ar fi putut fi făcuţi fără o cooperare cu alte centre universitare prestigioase, atât din ţară, cât şi din străinătate. Aici funcţionează şi Centrul de nanostructuri şi materiale funcţionale (CNMF), care are acreditare naţională.

Cât despre obţinerea fondurilor necesare utilării laboratorului, profesorii ne-au spus că banii au fost obţinuţi foarte greu, cu eforturi susţinute de lungă durată. „Atunci când este pasiune, lucrurile acestea sunt însă fireşti”, ne asigură gazdele noastre.

Metale cu memorie

Un alt laborator, despre care doar vom aminti acum, urmând să îi dedicăm un material viitor, este cel care se ocupă cu obţinerea de materiale nanostructurate masive. „Acestea se obţin prin anumite procedee de deformare severă. Preocupările noastre de până acum au avut ca scop obţinerea unor aliaje metalice uşoare pe bază de aluminiu sau de alte metale şi aliaje, cu aplicaţii mai ales în domeniul aeronautic. Planurile de viitor se referă la o categorie de materiale cu totul deosebite şi anume aliaje cu memoria formei pentru aplicaţii în biologie şi medicină”, este de părere conf. univ. dr. ing. Gheorghe Gurău, cadru didactic la aceeaşi facultate.

 

Citit 1826 ori Ultima modificare Duminică, 22 Iulie 2012 18:51

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.