La Brăhăşeşti, învăţătoarele vin cu borcanul de dulceaţă şi pâinea de acasă
Deşi în oraşul Galaţi sunt mulţi copii care nu s-au atins de produsele distribuite prin Programul corn şi lapte, în mediul rural, unde sărăcia este crâncenă, pentru unii copii reprezintă singura masă sigură a zilei.
Nimic de zis, firma Risk a fost criticată deseori pentru calitatea produselor livrate şi pentru faptul că i-a obligat pe elevii din mediul rural să mănânce combinaţii abracadabrante, gen napolitane şi brânză topită. Nu e deranjant că autorităţile gălăţene au renunţat la contractul cu firma brăileană care pusese monopol de şapte ani pe Galaţi la livrarea laptelui şi cornului, ci faptul că rezilierea şi organizarea unei noi licitaţii ar fi trebuit făcute din timp, nu în săptămâna începerii şcolii.
„Atât mănâncă!”
Aşa nu s-ar fi ajuns în situaţia în care cadrele didactice să fie zilnic asaltate de copii care, cu foamea în ochi, să le întrebe dacă nu au sosit produsele. „M-am trezit asaltată de copii care ştiau de anul trecut că joi era ziua în care ni se livrau produsele. Au fost foarte dezamăgiţi când le-am spus că n-a venit nimic. Suntem o şcoală cu populaţie preponderent romă, iar pentru mulţi dintre ei asta era unica masă pe zi. Atât mănâncă, pentru că sunt săraci, iar părinţii lucrează cu ziua şi numai grija mâncării lor n-o au. Chiar sunt necăjiţi tare, n-au rechizite, n-au haine”, ne spune directoarea Şcolii din Brăhăşeşti, Cristina Iftene. Cel mai trist e la grădiniţă, unde copiii sunt şi mai mici. Educatoarele sunt nevoite să rupă din pachetul celorlalţi, ca să le dea şi celor care nu au alte posibilităţi. „Am două învăţătoare care vin cu borcanul de dulceaţă şi cu pâinea de acasă, pentru că le e milă de ei. Dacă stau cu mâna la burtică şi le e foame, vă daţi seama că nici de lecţii nu le arde. Sunt copii, n-au nicio vină şi n-ar fi trebuit să treacă prin asta. Pentru ei, cornul şi laptele e motivaţia principală care-i aduce la şcoală”, mai spune directoarea de la Brăhăşeşti.
„Le cumpăr pâine feliată”
De la Priponeşti şi Nicoreşti, ambele comune sărace, am primit aceleaşi semnale. „Sunt mulţi copii care nu au cum să vină cu pachet, pentru că sunt foarte săraci. Mulţi se bazează pe corn şi lapte ca fiind una dintre mesele lor sigure. Cred că am să le cumpăr nişte pâine feliată. Vin zilnic şi mă întreabă şi mi-e jenă să nu le pot da nimic”, spune şi directoarea de la Şcoala din satul Poiana, comuna Nicoreşti, Liliana Vâlcu.
Chiar şi în Galaţi sunt copii cărora le lipseşte laptele şi cornul: „Sunt copii care hrănesc câinii comunitari, dar şi copii care luau şi acasă, pentru ceilalţi fraţi flămânzi sau pentru bunica bătrână. Avem copii săraci care aşteptau laptele şi cornul ca pe o masă sigură”, susţine Violeta Neamu, directoare la Şcoala Nr. 43.
