Deşi programele s-au mai schimbat, manualele sunt vechi şi nu conţin în întregime materia care se predă la clasă Cu excepţia actualului ministru, care abia a ajuns la cârma Educaţiei, toţi ceilalţi au anunţat cu surle şi trâmbiţe reforma sistemului de învăţământ. Şi chiar s-au ţinut de treabă, dar în sensul rău al cuvântului. Fiecare a schimbat câte ceva, după bunul plac şi după ureche. Astfel reforma n-a fost niciodată unitară, totul reducându-se la cârpeli. De altfel, ce exemplu mai potrivit putem da decât situaţia manualelor după care învaţă elevii. La mai toate disciplinele cadrele didactice se plâng că manualele nu corespund cu programa şcolară. Multe cărţi au rămas aceleaşi din anii 1998 sau chiar 1997, adică elevii noştri învaţă după manuale de la sfârşitul secolului trecut, chiar dacă au mai fost reeditate, conţinutul lor a rămas acelaşi.
„Lucrăm la o nouă programă, sperăm să se editeze manuale adaptate”
La limba şi literatura română, mai ales la gimnaziu, conţinutul nu corespunde programei. Nici programa nu este ceea ce ar trebui să fie. Prin 2010 ea a fost adaptată, dar tocmai pentru că nu erau fonduri să se tipărească noi manuale, nu a fost actualizată la cerinţele învăţământului de astăzi. Acum se lucrează la o programă nouă şi nu se va putea pune în practică fără manuale noi, pentru că va avea un conţinut mult mai diferit. De exemplu, vom vorbi de competenţe de redactare computerizată, ceea ce lipseşte cu desăvârşire din manualele existente”, ne spune inspectoarea de limba şi literatura română, Nicoleta Crînganu. Aceasta recunoaşte că pentru ea nu este deranjant, pentru că are experienţă la catedră. Dar sunt şi profesori debutanţi care se trezesc că fac unele lecţii din manual, deşi acestea nu figurau în programă.
„Nici nu mai folosim manualul, avem trei culegeri”
La matematică, lucrurile nu stau altfel. Mai ales la clasele mici de gimnaziu, unde au rămas cărţile editate în secolul trecut (1996 şi 1997) conţinutul programei e diferit în proporţie de peste 50 la sută.
„Nici nu ne mai facem griji de manual, pentru că nu-l folosim. Avem trei culegeri care acoperă foarte bine materia. Iar la liceu, manualele nu au suficiente aplicaţii pentru diferite nivele de notare. Sunt ori lucruri foarte grele, ori foarte simple. Pentru notele 7 şi 8 nu se prea găsesc aplicaţii, iar acestea sunt foarte importante în fixarea cunoştinţelor la matematică”, ne spune profesorul de matematică Mitică Dudău de la Colegiul „C. Negri”.
Vechi şi savante la istorie
Profesorul Sorin Langu de la CNVA spune că şi la istorie manualele sunt vechi de prin 2001 şi nu mai corespund programelor care au fost ajustate. „Cea mai tristă e situaţia de la liceu, unde programa e total diferită de manual. Trebuie să faci salturi serioase în manual ca să te poţi ţine de programă. La clasele V – VII, situaţia e şi mai complicată. Pe lângă faptul că sunt vechi, manualele sunt şi foarte savante. Au fost făcute doar de profesori universitari, fără să-şi fi luat un colaborator de la catedre de preuniversitar. Aşa că au un nivel prea avansat, un limbaj prea complicat pe care bieţii elevi nu-l pricep. Rămâne ca profesorul să rezolve şi acest neajuns, în condiţiile în care are doar o oră pe săptămână”, spune Sorin Langu.
Geografia, din doi în doi
La geografie, la gimnaziu, manualele sunt din 1997. Conţin materie pentru două ore de predare pe săptămână. Între timp şi planul de învăţământ şi programele s-au schimbat. Se face o oră pe săptămână, iar materia este redusă. Profesoara Gina Burghiu susţine însă că nu găseşte prea deranjant acest lucru: „Sunt de părere că, decât să lipsească materie, mai bine să fie în plus. Îmi place să cred că elevii citesc şi lecţiile pe care le sărim şi mai rămân şi cu ceva în plus”, spune profesoara de la „C. Negri”.
