La unele licee uniforma se reduce la un singur însemn pentru ca efortul financiar al familiilor elevilor să nu fie prea mare * Chiar şi aşa, directorii au de dus o muncă acerbă pentru ca elevii să aibă o ţinută decentă
Aproape trei sferturi dintre profesorii intervievaţi într-un sondaj recent au răspuns că şi-ar dori introducerea uniformelor în şcoli, mai ales la liceu. La Galaţi, cam toate liceele şi-au stabilit ca regulă purtarea uniformei prin intermediul regulamentelor de ordine interioară.
Chiar şi aşa, dascălii şi directorii de şcoli au de purtat uneori adevărate lupte pentru ca elevii să vină îmbrăcaţi corect la şcoală. Din dorinţa de a-şi exprima personalitatea şi de a fi „cool”, elevii sunt tentaţi să vină la ore îmbrăcaţi, coafaţi şi aranjaţi ca pentru discotecă. În timp ce la liceele tehnologice directorii nu au prea mari pretenţii deoarece elevii provin din familii destul de sărace, la colegiile cu ştaif preţul unui sacou poate ajunge destul de piperat, pentru că şi croitorii au aflat că directorii sunt mai stricţi în privinţa ţinutei şcolare.
Poate şi din această cauză, imaginea liceenelor cu fustiţe ecosez, mai lungi sau mai scurte, pe care le vedem prin filmele occidentale, nu reflectă realitatea. Blugul a devenit uniformă acceptată de şcoli, atât pentru fete, cât şi pentru băieţi.
„Cu sau fără uniformă, să vină la şcoală!”
Ionel Hăulică – managerul de la Metalurgic ne-a declarat că nu le-a impus elevilor săi să poarte uniformă dintr-un motiv foarte simplu: „Provin din familii foarte sărace, care nu-şi permit să dea milioane pe uniformă. Ce pretenţii să ai de la ei? Cu sau fără uniformă, eu îmi doresc să vină la şcoală. Cu asta ne luptăm. E drept că suntem atenţi la ţinuta lor, le mai explicăm fetelor de ce nu trebuie să vină foarte decoltate sau cu buricul gol. Încercăm să-i convingem cu duhul blândeţii”. Directorul de la Metalurgic ne-a mai spus că o altă problemă cu care se confruntă este purtatul cerceilor în diferite zone ale corpului – aşa numitele piercing-uri. „Ca să-i conving să renunţe la piercing le-am dat exemplul unei eleve de-a noastre care s-a infectat, a rămas cu semn. Le-am adus şi un doctor să le explice de ce nu este sănătos, mai vorbim cu ei individual. E greu. Moda e modă. Dar am reuşit să convingem câţiva”, se arată optimist Ionel Hăulică.
„Trafic” de cravate peste gardul şcolii
La Colegiul „D. Moţoc” singura pretenţie a conducerii e o cravată galbenă de mătase, pantaloni negri şi bluză albă. „Sunt copii săraci. O cravată costă doar 6 lei, dar nici aşa nu vor s-o poarte. Am făcut trieri zilnice la poartă, le-am cerut să nu intre în incinta şcolii fără cravată. Dacă-i trimiţi acasă, imediat o scot din geantă. Am asistat şi la un întreg trafic de cravate peste gardul şcolii. Trimisul acasă nu e o soluţie bună. Atunci am vorbit cu profesorii şi le-am cerut să-i asculte pe cei care vin fără cravată şi am avut mai mult succes. Cum intră profesorul în clasă, îi vezi că încep să cotrobăiască prin geantă, îşi pun cravată să nu fie ascultaţi”, recunoaşte directoarea Corina Gavrilă că duce o luptă destul de asiduă. Aceasta mai spune că în cazul fetelor e inevitabil să nu vină câte una cu un decolteu mai îndrăzneţ sau cu bluza peste buric. Fetele respective primesc avertisment, iar a doua zi apar altele. Tot timpul există abateri, însă nu foarte grave.
„E destul de scumpă uniforma”
De la Romeo Zamfir, directorul-adjunct de la CNVA, am aflat că eforturile pentru ca elevii să poarte „blazonul” renumitului colegiu sunt destul de mari. „E foarte scump. Mi-a spus un elev de-al meu că i s-a cerut 200 de lei doar pe un sacou. A mai negociat şi l-a luat cu 180 de lei. În mod normal, elevii ar trebui să aibă ţinută de iarnă şi de vară. Aşa cum am văzut în Turcia. Că nu poţi să le ceri elevilor să vină îmbrăcaţi ca-n luna mai şi pe vremea asta. De aceea, am făcut o înţelegere tacită cu elevii. Îi lăsăm să vină în blugi, dacă au sacoul şi cravata la ei.
Parada modei cu uniforme
La „Spiru Haret” de la Tecuci, directorul ne-a spus că nu are probleme cu elevii în respectarea uniformei: „La noi a fost aleasă de comun acord cu elevii şi părinţii lor. Am avut de ales între 50 de diferite modele. Am îmbrăcat câteva manechine care s-au plimbat din clasă în clasă, fiecare elev având posibilitatea să voteze pentru ce-i place. În aceste condiţii, nu s-a mai pus problema să nu poarte măcar un articol din cele cinci piese ale uniformei. Toţi ştiu că, dacă sunt prinşi de trei ori fără să poarte nimic din uniformă, li se scade un punct la purtare”, ne povesteşte Ion Grecu cât de democratic s-a făcut alegerea uniformei la „Spiru Haret”.
