Soluţiile ne-au fost oferite de profesoara Gigliola Elena Dobrin, de la Liceul Teoretic "Dunărea". CLICK PE IMAGINI PENTRU SUBIECTE ŞI BAREM:
REZOLVARE
Subiectul I (30 de puncte)
A. 1. Germania (2 puncte)
2. Paris (2 puncte)
B. 1. Statul marcat cu litera E - Federaţia Rusă (2 puncte)
2. Oraşul marcat pe hartă cu numărul 12 – Kiev (2 puncte)
3. Oraşul marcat pe hartă cu numărul 5 – Viena (2 puncte)
C. 1. Răspuns corect c. G (2 puncte)
2. Răspuns corect c. Monaco (2 puncte)
3. Răspuns corect a. 4 (2 puncte)
4. Răspuns corect a. Danemarca (2 puncte)
5. Răspuns corect b. 11 (2 puncte)
D. Statul marcat pe hartă cu litera C este Norvegia, iar statul marcat cu litera F este Grecia.
Deosebirile climatice între aceste două state sunt fundamentale, pornind de la:
1. Tipurile de climă:
Temperat oceanică în partea sudică şi vestică a Norvegiei, climat montan etajat în Alpii Scandinaviei şi climat subpolar în nordul insular al acestui stat;
Climat mediteranean tipic în Grecia peninsulară şi insulară, climat montan etajat în nordul continental al acestui stat; (2 puncte)
2. Temperaturile medii:
În Norvegia luna ianuarie are temperaturi medii de - 5°C până la - 15°C, iar luna iulie de 10°C până la 15°C;
În Grecia luna ianuarie are temperaturi medii de 5°C până la 10°C, iar luna iulie de 25°C până la 30°C; (2 puncte)
3. Precipitaţiile medii anuale:
În Norvegia cad între 2000 mm şi 3000 mm anual ca urmare a tipului principal de climă temperat oceanic şi a reliefului predominant înalt (cu o repartiţie lunară apropiată cantitativ, dar cu valori mai mari în lunile iulie şi octombrie - decembrie);
În Grecia precipitaţiile medii anuale au valori între 600 – 900 mm (dominant în octombrie şi aprilie); (2 puncte)
E. 1. Finlanda, supranumită şi ţara celor 1.000 de lacuri, are în realitate peste 180.000 lacuri glaciare, acestea formându-se în urma topirii calotei glaciare ce acoperea jumătatea nordică a continentului în timpul glaciaţiunii Würm a cărei final s-a produs în urmă cu aproximativ 10.000 ani. (2 puncte)
2. Viţa de vie este o plantă de origine mediteraneană, iubitoare de soare şi nu foarte pretenţioasă în privinţa precipitaţiilor. Peninsula Iberică are clima necesară dezvoltării aceste plante. (2 puncte)
Subiectul al II-lea (30 puncte)
A. 1. Iaşi (2 puncte)
2. Olt (2 puncte)
B. 1. Someş (2 puncte)
2. Ialomiţa (2 puncte)
3. B (2 puncte)
C. 1. Răspuns corect c. C (2 puncte)
2. Răspuns corect a. Alba Iulia (2 puncte)
3. Răspuns corect d. H (2 puncte)
4. Răspuns corect d. Trotuş (2 puncte)
5. Răspuns corect b. 2 (2 puncte)
D. Unitatea de relief marcată pe hartă cu litera A – Grupa Munţilor Făgăraş;
Unitatea de relief marcată pe hartă cu litera E – Subcarpaţii Curburii;
Deosebirile de relief între aceste două unităţi sunt fundamentale, pornind de la:
1. Tipurile de roci din care sunt formate: şisturi cristaline (predominante) şi calcare în Munţii Făgăraş spre deosebire de roci sedimentare (calcare, gresii şi argile în mod special,) în Subcarpaţii Curburii; (2 puncte)
2. Altitudinea maximă a Munţilor Făgăraş este în vârful Moldoveanu – 2.544 m, pe când altitudinea maximă a Subcarpaţilor Curburii este în Măgura Odobeştilor – 997 m; (2 puncte)
3. Gradul de fragmentare al reliefului în Munţii Făgăraş este redus, deoarece masivul este compact, nestrăbătut transversal decât de Valea Oltului, cu altitudinile cele mai mari din întreaga ţară, pe când Subcarpaţii Curburii prezintă mari discontinuităţi prin prezenţa a două şiruri de depresiuni – submontane şi intracolinare, sunt fragmentaţi, de asemenea, de numeroase râuri transversale. (2 puncte)
E. 1. În general depresiunile intramontane sunt zone de aglomerări ale populaţiei din zona montană, fiind spaţii propice pentru locuire şi pentru desfăşurarea activităţilor umane. Depresiunea Braşov nu face excepţie din acest punct de vedere dar, în plus, aceasta se găseşte la răscruce de drumuri ce fac legătura între vechile provincii istorice Transilvania - Ţara Românească – Moldova. (2 puncte)
2. Podişul Dobrogei este străbătut de râuri scurte, caracterizate de debite mici cu caracter intermitent care nu pot asigura eficienţa unor amenajări hidroenergetice. (2 puncte)
Subiectul al III-lea (30 puncte)
A. 1. Portugalia; (2 puncte)
2. 275.000 locuitori; (2 puncte)
B. 1. 125.000 locuitori; (2 puncte)
2. 200.000 locuitori; (2 puncte)
C. 1. Franţa şi Austria; (2 puncte)
2. Munţii Alpi şi Munţii Apenini; (2 puncte)
3. Câmpia Padului; (1 punct)
4. Roma, Milano, Florenţa; (3 puncte)
5. Vatican şi San Marino; (2 puncte)
D. 1. Sofia are amplitudinea termică de 21,2 °C iar Lisabona are amplitudinea termică de 10,1 °C. (4 puncte)
2. Deşi cele două oraşe se află la latitudini apropiate, au amplitudini termice anuale diferite ca urmare a aşezării geografice pe continent: Lisabona situată în apropierea Oceanului Atlantic (care-şi exercită rolul de regulator termic), iar Sofia într-un climat montan fiind situată la poalele Munţilor Balcani. (2 puncte)
E. Austria are o pondere mai mare a suprafeţei împădurite decât cea a suprafeţei agricole ca urmare a predominanţei terenurilor montane cu altitudini ce nu permit practicarea agriculturii. De asemenea, procesele geomorfologice de versant specifice zonelor montane (în special alunecările de teren) recomandă prezenţa pădurilor. (2 puncte)
Spre deosebire de Austria, Belgia are un relief cu altitudini mici, favorabil desfăşurării activităţilor agricole. Deoarece relieful belgian nu are altitudini mari, nu sunt frecvente procesele de versanţi, ceea ce face dispensabilă prezenţa pădurilor. (2 puncte)
Cine este profesoara Elena Dobrin
Elena Gigliola Dobrin este profesoară de geografie, titularizată prin concurs la Liceul Teoretic „Dunărea”, chiar de la terminarea facultăţii, în 1996. A absolvit la Universitatea "Dunărea de Jos", Facultatea de Litere şi Ştiinţe, Secţia istorie – geografie. A obţinut gradul didactic I în 2008, iar în 2012 primeşte titlul de doctor în geografie, pe cercetare în climatologie, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Este autor de cărţi şi articole de specialitate, dintre care amintim „Culegere de teste pentru Bacalaureat” publicată în anul 2003, la Editura Sinteze, Galaţi, (coautori Merdescu Luminiţa şi Lazăr Iuliea), „Radiaţia solară şi bilanţul radiativ - factor genetic al climei în Câmpia Covurluiului şi în lunca Brateşului" (în revista Simpozionului „Mihai David”, organizat de Universitatea "Al. I. Cuza", Facultatea de Geografie şi Geologie, Iaşi), „Fenomene climatice specifice în timpul sezonului rece în Câmpia Covurluiului şi Lunca Brateşului” prezentată la Seminarul de geografie D. Cantemir” şi publicată de Universitatea ieşeană.
Mâine, subiectele la fizică
„Viaţa liberă” va continua campania de publicare a rezolvărilor subiectelor pentru bacalaureat. Pentru mâine au fost programate soluţiile la fizică, oferite de profesorul de marcă Mihai Vasiliu de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”.
