* Interesul scăzut pentru facultăţile tehnice este cauzat de slaba dezvoltare industrială, cred profesorii * În Europa, sistemul superior de învăţământ se adaptează pieţei joburilor
Furnalul 6 din ArcelorMittal Galaţi a fost pus la pământ în urmă cu mai puţin de o lună. În 1981, atunci când a devenit funcţional, era cel mai mare furnal din sud-estul Europei. În ultimii doi ani, Furnalele 1 şi 2 au fost şi ele demolate, fiind considerate depăşite fizic şi tehnologic. Din cele şase furnale funcţionale fără întrerupere în urmă cu doar câteva decenii, doar unul mai este folosit în prezent.
Reducerea activităţii Combinatului se răsfrânge în mod direct şi asupra stării învăţământului gălăţean de profil. De la an la an, numărul absolvenţilor de liceu care au venit să se înscrie la Metalurgie a fost tot mai mic. În 2014, conducerea Universităţii "Dunărea de Jos" a hotărât să unească Facultăţile de Mecanică şi Metalurgie, rezultând astfel Facultatea de Inginerie. Chiar şi aşa, după sesiunea de admitere din vară, la Inginerie a fost cea mai slabă concurenţă din toată Universitatea: doar 0,62 de candidaţi pe loc.
Metalurgia nu e moartă, metalurgia se transformă
Cu excepţia Galaţiului, toate facultăţile de metalurgie din ţară au renunţat de ani buni la această titulatură, adoptând în schimb denumirea de ştiinţa şi ingineria materialelor. Cu o industrie metalurgică aflată în cădere liberă, acestea au fost nevoite, pentru a nu fi desfiinţate, să se adapteze şi să pună la punct noi domenii de studiu.
"Înainte de '89, la Metalurgie pregăteam studenţi care mergeau şi lucrau doar într-o secţie a Combinatului pentru tot restul carierei. Viitorul inginer trebuie astăzi să iasă de pe băncile şcolii cu o pregătire mai generală, care să-i permită să se descurce în mai multe sectoare din fabrică", explică prof. univ. dr. ing. Marian Bordei, prodecanul Facultăţii de Inginerie din Galaţi.
Nanotehnologie şi informatică aplicată
Alături de Ingineria elaborării materialelor metalice, de Ingineria procesării materialelor (predată acum doar la Cahul - n.r.) şi de Ştiinţa Materialelor, la fosta Facultate de Metalurgie din Galaţi funcţionează acum un program de Informatică aplicată în ingineria materialelor şi unul de nanotehnologie şi nanomateriale.
"Am încercat astfel să ne adaptăm şi noi la cerinţele pieţei. Viitorul inginer se va putea astfel acomoda uşor şi în alte domenii, cum ar fi ingineria mecanică şi aeronautica. Metalurgia este un domeniu cu vechime la Galaţi, şi ar fi păcat să dispară. Suntem însă încrezători că lucrurile se vor îmbunătăţi, chiar dacă sub o altă formă. Vă dau un singur exemplu: deja la Cluj sunt mai mulţi candidaţi pe loc la Ştiinţa materialelor faţă de Mediu", adaugă. prof. Bordei.
Ingineria, "frânată" de industria locală
În oraşele în care industria funcţionează şi există oferte de locuri de muncă în domeniu, candidaţii se bat pentru un loc la facultăţile politehnice. La Cluj, concurenţa la universităţile cu profil tehnic a depăşit vara aceasta pragul de un candidat pe loc. La Iaşi şi Galaţi, a fost mult mai mică. Pentru domeniul Inginerie Industrială, spre exemplu, concurenţa la Cluj a fost de 1,17 candidaţi pe loc. La Galaţi, din 48 de locuri la buget au fost ocupate doar 15.
"Atâta timp cât zona nu se dezvoltă industrial, ingineria are de suferit. Să luăm cazul Piteştiului. La Tehnologia construcţiei de maşini este bătaie între candidaţi chiar şi pe locurile de la taxă. Dar sunt în jur de 2.000 de firme de profil în zonă care produc componente pentru Dacia", este de părere prof. univ. dr. ing. Cătălin Fetecău, decanul Facultăţii de Inginerie.
Un alt exemplu grăitor
Nu trebuie însă să mergem în alte oraşe pentru a vedea că, unde există industrie, apare şi interesul pentru facultăţile tehnice. Un exemplu elocvent este întâlnit chiar la Galaţi, la Facultatea de Arhitectură Navală. Aici, concurenţa a fost în vară de 2,59 de candidaţi pe un loc. După absolvire, inginerii se pot angaja pe unul dintre şantierele navale din Galaţi, Tulcea sau Mangalia. De asemenea, ei pot pleca în ţări în care salariile ajung chiar şi la câteva mii de euro.
Problema numărului de locuri
Numeroase voci sunt de părere că la facultăţile care nu reuşesc să atragă candidaţi ar trebui să fie micşorat numărul de locuri pentru viitorul an universitar. Venit în urmă cu jumătate de an la Galaţi, reprezentantul Ministerului Educaţiei din Baden-Württemberg (Germania), Rolf Ackermann, declara pentru "Viaţa liberă" faptul că "în Baden-Württemberg există o legătură permanentă şi cât se poate de clară între oferta de joburi şi sistemul de învăţământ. Astfel, nu facem programe educaţionale şi aşteptăm ca nevoile sociale să se plieze la ele, ci adaptăm permanent cursurile la realităţile sociale".
Casetă - Mână în mână cu Combinatul
Pentru pregătirea de specialişti în domeniul metalurgic, în 1972 au apărut la Galaţi, în cadrul Facultăţii de Mecanică, cursurile serale de subingineri în specializările Furnale şi Oţelării şi Deformări plastice şi tratamente termice. Patru ani mai târziu, au fost înfiinţate cursuri de zi şi serale pentru ingineri în specializările Turnarea Metalelor şi Prelucrări metalurgice. În 1978 a luat fiinţă Catedra de Metalurgie. Imediat după Revoluţie, în 1990, a apărut Facultatea de Metalurgie. Un an mai târziu a devenit Facultatea de Metalurgie şi Ştiinţa Materialelor. În 2014, cuvântul "metalurgie" a dispărut din titulatura instituţiei.
Citeşte şi: ANALIZĂ VL/ INGINERIA gălăţeană MOARE odată cu INDUSTRIA
