Gălăţenilor le-a fost mai uşor să aleagă între premierul Victor Ponta şi primarul Sibiului, Klaus Iohannis, acum cinci ani, decât între fostul premier Viorica Dăncilă şi preşedintele României în funcţie, Klaus Iohannis. Aceasta ar putea fi una dintre explicaţiile pentru prezenţa incomparabil mai scăzută la votul de ieri, faţă de scrutinul prezidenţial din 2014.
Pe 16 noiembrie 2014, în turul decisiv al alegerilor prezidenţiale, în judeţul Galaţi au votat, în total, 58,36 la sută din numărul alegătorilor aşteptaţi la urne. O prezenţă record faţă de cea de acum, dar modestă în comparaţie cu cea înregistrată la nivelul ţării - 62,04 la sută. Duminică, 24 noiembrie 2019, la ora 21,00, în judeţul nostru prezenţa la vot era de doar 45,37 la sută, scorul naţional fiind sensibil mai mare - 49,87 la sută. În topul participării la vot Galaţiul ocupă un modest loc 31, în vreme ce judeţul vecin, Brăila, e pe locul 27.
Analizând situaţia de ieri, am constatat că, la ora 18,00, cu trei ore înainte de închiderea secţiilor de votare, participarea la scrutinul prezidenţial decisiv abia depăşea 41,14 la sută în judeţul Galaţi. Asta în condiţiile în care, la nivelul României, prezenţa la vot trecuse de 44,31 la sută. Sunt procente pe care, în urmă cu cinci ani, Galaţiul le bifa încă de la ora 16,00, când prezenţa la vot era de 43,06 la sută în judeţul nostru şi de 44,50 la sută la nivel naţional.
Gălăţenii erau mai interesaţi de alegeri şi acum zece ani. Pe 6 decembrie 2009, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale - când Traian Băsescu şi Mircea Geoană se luptau pentru şefia statului - la nivelul ţării au trecut pragul secţiilor de votare 56,99 la sută dintre români, iar în judeţul Galaţi - 55,49 la sută!
La oraş se votează mai mult decât în sate
Revenind la prezidenţialele din 2019, trebuie să recunoaştem că şi în cel de-al doilea tur de scrutin mobilizarea alegătorilor de la oraş a fost mai consistentă decât a celor din mediul rural.
Conform datelor oficiale înregistrate de Biroul Electoral Central, din cei 237.010 alegători care s-au prezentat la urne duminică, 24 noiembrie, până la ora 21,00, în judeţiul nostru, 141.245 reprezintă mediul urban, iar 95.765 - mediul rural. Ori poate că satele s-au depopulat atât de mult încât nu mai are cine vota.
Ar mai fi de spus că în municipiul Galaţi, până la ora 21,00, au votat 121.671 de gălăţeni, reprezentând 46,47 la sută. Mai mulţi decât în acelaşi interval în primul tur de scrutin: 118.652 de alegători, însemnând 45,33 la sută.
Mai bine decât în primul tur
Ca să vedem, totuşi, şi partea plină a… urnei electorale, trebuie să recunoaştem că, faţă de primul tur de scrutin, mobilizarea la vot în cel de-l doilea tur a fost ceva mai consistentă. Pe 10 noiembrie 2019, până la ora 21,00, în judeţul Galaţi votaseră 230.095 de cetăţeni, reprezentând 44,06 la sută.
Clujul, Sibiul, Braşovul, judeţe şi oraşe la care ne uităm cu jind când vine vorba despre dezvoltare, infrastructură, condiţii de trai, civilizaţie şi administraţie locală, ne-au luat-o înainte şi din punct de vedere al implicării electorale. Cele trei s-au clasat, ca şi în primul tur de scrutin, pe locuri fruntaşe în ceea ce priveşte participarea la vot. Dovadă că, la ora de referinţă - 21,00 - la Cluj votaseră 62,06 la sută dintre alegători, la Sibiu - 58,13, iar la Braşov - 56,63 la sută.
Dincolo de considerentele geografice, gălăţenii au dovedit încă o dată că prea puţin le pasă cine va fi preşedintele României până în 2025.
