În ultima vreme piaţa imobiliară a fost blocată. Nimeni nu mai cumpără, deşi oferte de vânzare sunt multe. Această situaţie datează de aproximativ un an de zile, de când au început să se facă simţite efectele crizei economice.
Însă, în 2007, ofertele de vânzare erau suficiente, iar băncile acordau credite imobiliare celor interesaţi să îşi achiziţioneze o locuinţă. Cum ofertele erau multe, reclama a fost, şi acum trei ani sufletul comerţului.
Dictonul de mai sus şi-a făcut treaba în cazul proiectului imobiliar gălăţean „Bey City”. Proiectul a fost gândit şi pus în practică de patronii firmei Beyler S.A., turcii care au intrat pe piaţa gălăţeană cu uşile metalice, şi se dorea a fi un minunat ansamblu rezidenţial de locuinţe.
Cum planurile au fost făcute, a început reclama pentru vânzarea viitoarelor apartamente. Şi nu au avut mult de căutat, mai ales că oferta era de nerefuzat.
Nu doar proiectul a contat în ochi cumpărătorilor, ci şi numele finanţatorului, Bancpost. Totul a mers bine, cumpărătorii au venit într-un timp relativ scurt, aşa că s-a demarat construcţia.
Gălăţenii au început să vireze banii într-un cont deschis la Banc Post şi aşteptau cu mare nerăbdare finalizarea blocurilor pentru a se putea muta.
Aceasta este partea frumoasă a poveştii, care a ţinut până în februarie 2009, când firma Beyler a intrat în faliment. De atunci au început problemele.
În jur de 90 de oameni au aflat că au dat banii pe un vis frumos, care nu se va împlini niciodată. Ba, mai mult, visul lor s-a transformat într-un adevărat coşmar.
Şi cu banii luaţi, şi fără apartament
Gălăţenii care s-au trezit în 2009 în acest coşmar au început să facă, pe cont propriu, cercetări pentru a afla ce se va întâmpla cu banii daţi, dar şi cu apartamentele nefinalizate în care sperau să se mute etc.
Trei dintre aceşti păgubiţi au venit şi la „Viaţa liberă”, pentru a ne spune povestea lor.
„Reclama a fost cea care m-a încântat. Macheta blocurilor arăta minunat. Oferta era de nerefuzat, mai ales că în pliantele lor se spunea că, cu cât avansul este mai mare, cu atât preţul apartamentului este mai mic”.
„La vremea respectivă abia făcusem nunta, aşa că următorul pas era să ne cumpărăm un apartament, ca mai apoi să avem şi un copil. Am dat un avans de 100 de milioane de lei vechi şi am semnat o promisiune bilaterală cu cei de la Beyler”.
„Am fost la notarul Marina Claudiu Cornel, notarul ales de firma Beyler, unde am semnat actele. Pentru mine a fost o garanţie numele Bancpost-ului, care era finanţator, şi faptul că totul se făcea cu acte”.
„Am negociat cu patronii firmei preţul apartamentului, pentru care trebuia să plătesc 70.000 de euro. Am făcut împrumut la bancă, am ipotecat casa părinţilor şi am achitat toată suma”.
„La un moment dat, când am mers pe şantier să văd cum înaintează construcţia, am realizat că apartamentul cu două camere pe care l-am cumpărat era cam mic”.
„Am mers şi am vorbit cu patronul şi am stabilit cu el să mai dau o diferenţă de 10.000 de euro şi să primesc un apartament cu 3 camere”.
„Această sumă trebuia plătită la finalizare, în mai 2009. Nu i-am mai plătit, deoarece în februarie 2009 firma a intrat în insolvenţă”, ne-a povestit M.B..
„Cam aceeaşi poveste am şi eu”, ne-a spus domnul George Iacob, un alt gălăţean păgubit, care a continuat cu alte informaţii interesante:
„Eu am negociat preţul apartamentului la 75.000 de euro, pe care trebuia să îi plătesc în mai multe tranşe”.
„Când am semnat contractul cu ei, am primit o notificare prin care eram înştiinţat că trebuie să depun banii doar în contul Beyler deschis la Bancpost, nu în altă parte, pentru că altfel pierd banii”.
„Am fost chiar şi la un avocat, care mi-a certificat că acest aspect este în favoarea mea. Cu toate aceste date, am mers încrezător înainte. La un moment dat, când am fost să depun o rată la Bancpost mi s-a spus că nu trebuie să mai plătesc la ei, ci într-un alt cont la Garanti Bank”.
„Am insistat la bancă, ştiind de notificarea pe care am primit-o de la început, şi până la urmă mi-au primit banii. Asta era prin octombrie 2008. Am dat în total 55.000 de euro, urmând să mai achit încă 20.000 la finalizare”.
Poveste se repetă şi la doamna Nicoleta Sterian. „Am achitat întreaga sumă de la început. Nu am vrut rate. Am mers la notarul pe care ni l-a indicat firma, chestie care, trebuie să recunosc, mi s-a părut un pic dubioasă”.
Am semnat acea promisiune de vânzare-cumpărare, fără să mi se spună că terenul este ipotecat la Bancpost. Nu a fost nicio secundă vorba de vreo ipotecă asupra terenului, pentru că, orice român, când aude de ipotecă, nu se bagă să cumpere”.
„Poate de aceea nici nu am fost înştiinţaţi”. Teoretic, notarul ar fi trebuit să informeze cumpărătorii asupra existenţei ipotecii.
Un faliment, mulţi păgubiţi
Gurile rele spun că se ştia că firma Beyler va intra în faliment. „Probabil că au şi un sâmbure de adevăr aceste zvonuri. În octombrie 2008 deja se vorbea de virat banii într-un alt cont de la Garanti Bank, lucru pe care unii cumpărători chiar l-au făcut”, ne-a mai spus domnul Iacob.
Mai mult decât atât, în decembrie 2008, Bancpost merge la cadastru şi îşi intabulează dreptul de ipotecă pentru suma de 1.520.000 euro plus dobânzile aferente în baza contractului de ipotecă nr. 5854/2007 şi pentru suma de 10.000.000 de euro şi 3.336.600 lei şi celelalte obligaţii de plată aferente contractului de ipotecă nr. 7111/2007.
În februarie 2009, Firma Beyler S.A a intrat în insolvenţă, iar un an mai târziu se face şi un plan de reorganizare, la propunerea firmei. Conform acestui plan, Bancpost-ul este pe primul loc, fiind garantată, pentru recuperarea creanţelor, cu suma de 34.380.720,77 lei.
Pe lângă Bancpost, mai sunt alte 66 de persoane juridice (printre care trei bănci, primăriiile din Galaţi, Bucureşti, Târgu Jiu, Târgovişte, Suceava, ITM Galaţi etc.) şi 42 de persoane fizice, care au de recuperat bani de la Beyler.
Persoanele fizice, sunt însă pe ultimele locuri în lista de recuperare a banilor.
Banca vrea tot
„Bancpost a venit şi şi-a cerut drepturile pentru că şi-a înscris dreptul de ipotecă. La început, Bancpost, pe de o parte, era finanţator, iar noi, cumpărătorii, ţinând cont că puneam bani în contul băncii pentru construcţia blocurilor, eram, pe cealaltă parte, tot finanţatori”.
„Dacă, la început, am fost cofinanţatori, de ce acum, când firma e în insolvenţă, nu avem aceleaşi drepturi? Banca vrea înapoi toţi banii plus dobânda aferentă, iar nouă, cei care am contribuit cu bani la construcţie, nu ne rămâne decât să ne plângem de milă”.
„Bancpost îşi recuperează creanţa, iar nouă ne-au propus să ne restituie 15 la sută din suma achitată, pe termen de trei ani. Adică 5 la sută pe an, începând din trimestrul şapte (adică de la anul)”.
„Ne întrebăm de ce banca nu ne recunoaşte drepturile? În planul de reorganizare scrie că bunurile mobile şi imobile de pe terenul cu pricina sunt ale Banc Post, care nu ne recunoaşte dreptul de proprietate”.
„Noi am cumpărat aceste apartamente pentru că Bancpost reprezenta o garanţie, iar acum ne dăm seama că de fapt a fost mână în mână cu Beyler şi ne trage ţacă”, a mai adăugat George Iacob.
Ce spun oficialii
O parte dintre păgubiţi au mers şi au depus o plângere la DNA pentru a se face cercetări şi a se afla cine se face vinovat de faptul că ei şi-au pierdut banii. Alţii însă dau vina pe notarul care a facilitat semnarea actelor.
Am luat legătura cu cei de la DNA, procurorul-şef Gheorghe Ivan, pentru a afla ce s-a întâmplat cu plângerea oamenilor, dar ne-am lovit de bariera formalităţilor din România.
Cum nu am reuşit să aflăm de la DNA ce s-a întâmplat cu plângerea, am sunat la Camera Notarilor Publici, pentru a afla o poziţie vizavi de ceea ce a făcut notarul. Preşedintele Camerei Notarilor, Bogdan Ciucă, a dezbătut problema în Colegiul director.
„Am supus atenţiei colegiului această problemă. Am hotărât ca în această săptămână să se întrunească o comisie de anchetă, formată din trei notari, unul de la Galaţi, unul de la Vrancea şi unul din Brăila, care să meargă în control la biroul notarului Marina Claudiu Cornel”.
„Se vor face verificări şi până la sfârşitul acestei săptămâni vom avea şi un raport final al anchetei, pe care îl vom face public”.
„Dacă se dovedeşte că domnul notar Marina a greşit, atunci se vor lua măsurile necesare. Până la finalul anchetei însă nu ne putem pronunţa în legătură cu acest caz”, ne-a informat Bogdan Ciucă.
Aşadar, cu un plan de reorganizare în care cumpărătorii de bună credinţă ai apartamentelor Beyler sunt pe ultimele locuri şi cu două anchete în desfăşurare, păgubiţilor nu le rămâne decât să îşi trăiască în continuare coşmarul şi să spere că poate într-o zi cineva le va face şi lor dreptate.
Site-ul Beyler e funcţional
Am intrat pe internet pe www.beycity.ro în speranţa că vom găsi ceva date utile pentru documentarea noastră. Când s-a deschis site-ul nu mică ne-a fost mirarea să observăm că acesta este încă funcţional.
De pe site am aflat că este în construcţie un bloc cu 14 etaje, respectiv 92 de apartamente. Ba mai mult, am putut vedea şi situaţia acestor apartamente, care sunt vândute şi care sunt rezervate.
Toate promisiunile făcute cumpărătorilor păgubiţi le puteţi citi şi dumneavoastră pe site-ul mai sus menţionat. Oare cum să nu îţi doreşti un apartament într-un aşa ansamblu rezidenţial?
