* „Nu cu furatul, nu cu înşelatul, decât cu munca” *
Vă gândeaţi să emigraţi în Canada? Să vă găsiţi fericirea în Anglia? Să vă pierdeţi urma în America? Rromi noştri revoluţionează traseele emblematice ale Globului: pentru ei, salvarea vine de la Est.
Noua ţintă: Chişinăul. Capitala Moldovei şi locul în care confecţionatul „căzănelelor” de ţuică şi vopsitul tablei de pe casă sunt la mare şi bine plătită căutare.
Biroul Paşapoarte sub asediu
„Suntem şi din Iveşti, şi din Munteni, şi din Toflea. Are moldovenii de muncă. Cum la ce ne ducem? Păi, vezi tabla aia de afară?” şi bărbatul îmi arată garajul Poliţiei Rutiere, „vecin” cu Biroul Paşapoarte. Cu un gest scurt, mă lămureşte: „Ţi-o vopsesc imediat. Ne pricepem, ce dacă estem ţigani?”.
Adunaţi în curtea Poliţiei, sprijiniţi de balustrada de fier de la paşapoarte, aşteptând pe băncuţele din interior să fie chemaţi la poză, rromi chicotesc intimidaţi când îi întrebăm de ce au ales Estul pentru căpătuială. „În Est nu am mers până acum”. D’oh, logic.
„Cum pleacă doctorii în Germania, plecăm noi la Chişinău”
„Pleacă numai bărbaţi, dar de rămas nu rămâne nimeni acolo. Stă o săptămână, vine acasă; dacă nu mai merge, gata”. La costum, Stănescu Florin, reprezentantul oficial al rromilor din Iveşti explică pentru curioşi:
„Acum sunt vreo 30-35 de rromi care îşi iau paşapoartele, dar au plecat deja vreo 200. Acasă au rămas cei care nu sunt cu meseria asta. Noi am început la noi afaceri, cu căzănele, cu vopsitul. Plecăm şi noi, cum pleacă şi doctorii pleacă în Germania. Dacă nu sunt bine plătiţi aici?!”.
Citiţi un interviu legat de acest subiect care a fost realizat cu Aurelian Păduraru, şeful Biroului Paşapoarte
Reporter: De când a început exodul rromilor?
Comisarul-şef Aurelian Păduraru, şeful Biroului Paşapoarte: De lunea trecută, când au venit în număr foarte mare – peste 60 - la „Paşapoarte”, pentru paşapoarte temporare. Au scăzut ca solicitări spre sfârşitul săptămânii şi au crescut iar luni, pe 3 octombrie, şi azi, joi, sunt 30-35 de cereri.
Reporter: Au spus unde vor să plece?
Comisarul-şef Aurelian Păduraru: În Moldova. I-am întrebat şi noi, pentru că eram curioşi, şi au zis că merg la vopsit acoperişuri, la făcut cazane de ţuică - munca lor tradiţională.
Reporter: E ceva neobişnuit în povestea asta?
Comisarul-şef Aurelian Păduraru: Este neobişnuit. Pentru că nu ştiu dacă există un asemenea front de lucru pentru câteva sute de persoane. Sunt numai bărbaţi – doar ei au cerut paşapoarte – şi au în spate familii.
Reporter: Au făcut DOAR paşapoarte temporare?
Comisarul-şef Aurelian Păduraru: Numai temporare. Noi avem şi punct de lucru la Tecuci, pentru paşapoarte electronice. Dar ei nu au cerut paşapoarte electronice, pe cinci ani, ci doar pentru un an.
Reporter: A mai existat vreodată, la Galaţi, o asemenea „migrare”, pe etnii?
Comisarul-şef Aurelian Păduraru: Absolut niciodată. E prima dată când aud de o migrare „business”, aşa, în masă, către Est! Nu în Vest! Nu ştiu în ce măsură sunt dispuşi moldovenii să apeleze la serviciile conaţionalilor noştri.
Reporter: Cât costă un paşaport pe un an (nota redactorului: temporar)?
Comisarul-şef Aurelian Păduraru: Trebuie plătiţi 84 de lei la CEC, 132 – la Trezorerie, în total 216 lei. Pentru paşaport biometric – trebuie achitaţi 244 de lei la CEC, 32 – la Trezorerie, în total 276 de lei. Diferenţa dintre ele, ca bani, este de 60 de lei.
Reporter: Există ecouri din Moldova? Ce zic moldovenii despre rromii noştri?
Comisarul-şef Aurelian Păduraru: Nu ştim încă, dar chiar sunt curios. Mai sunt cereri de paşapoarte şi ei încă vin la ghişee. Între timp, Statul câştigă din taxele pentru paşaport şi din banii pe care ei îi aduc în ţară.
Reporter: Nu merg să alimenteze la pompă, la Giurgiuleşti, cum fac gălăţenii?
Comisarul-şef Aurelian Păduraru: I-am întrebat şi au spus că nu. Practic, sunt oameni de afaceri care explorează potenţialul estic.
